marți, 22 aprilie 2008

De la Tolontan citire

Liniste! Sforaie majoritatea tacuta.
26 Noiembrie, 2007
O sa va enerveze rau. Da’ rau de tot! De aceea, daca faceti parte din majoritatea tacuta, va recomand sa nu cititi acest post. La ce va trebuie? Oricum, inteleg din ceea ce ati facut, din ‘89 si pina azi, ca nimic nu trebuie, nimic nu e musai, nimic nu e atit de important ca sa va urneasca.
Fara exceptie, posturile TV vorbesc in aceasta seara de alegeri despre voi. Mereu a fost asa. “Majoritatea tacuta” e invocata de pierzatorii de la PIN, de studioul incins al Antenei 3, de benzile colorate care anunta la OTV ca “Elodia nu a votat si 70% dintre romani au facut la fel”. Ma rog, desigur ca o vom urma pe Elodia intr-o sectie de vot mai buna, dar poate mai tirziu.
Toti va duc dorul, toti se intreaba unde sinteti. Parca imi amintesc.
Era in decembrie ‘89. Citi dintre romani au iesit in strada inainte sa pice Ceausescu? 1% cel mult. Chiar si pe 22 decembrie dimineata abia citeva sute de mii protestau intr-o mina de orase. Sint antipatic, desigur. Dar milioanele au navalit abia spre seara, cind era clar ca revolutia invinsese.
Apoi a venit ianuarie ‘90. Si marsurile studentesti care zguduiau ferestrele blocurilor de pe Magheru. Se striga “Nu mai stati in casa / Mortii nu va lasa!”. Acolo erati. Dupa perdele[subl.mea]. Si nu e nimic rau in asta. Asa ati ales, nimeni nu trebuie judecat pentru stilul sau de viata. Doar ca, spre deosebire de toate televiziunile din aceasta seara, nu-mi lipsiti.
Imi e dor de cetateni, nu de spectatori. Imi e dor de chinezul cu plasa in mina, asezat in fata tancului in Piata Tiananmen, de imaginile cu cehi scuturindu-si cheile si de inscriptiile naive de pe zidurile Universitatii, “Vrem alegeri libere!” - hai dom’le chiar crezi ca va fi asa ceva la noi?!
Va respect. Munciti, obositi si vreti sa va petreceti altfel timpul decit in dezbateri despre politica sau in drumuri o data la patru ani pina la o sectie de votare. V-ati saturat sa alegeti intre doua rele, numai ca viata, nu doar politica, este domeniul posibilului, nu proiectia idealului. Cind mincati, cind iubiti, cind va distrati, nu tot asta faceti: un slalom printre compromisuri?
In fine. Va inteleg. Dar nu-mi lipsiti. Nu cred ca veti veni data viitoare la vot, pentru ca n-ati fost decit rar. Daca ati fost vreodata.
Dar nici nu e nevoie. Voi oricum conduceti. Uite cum. De fiecare data, spre noapte, printre estimari, analize, publicitate la detergenti si moderatori obositi, voi incepeti sa apareti in discutii, in justificari si in lamentari. Va insinuati, preluati conducerea mentalului colectiv si, printr-o inversiune miraculoasa, absenta voastra ii complexeaza pe cei prezenti. Din moment de 2 din 3 nu voteaza, omul care a votat devine oarecum suspect. Si neinteresant. N-are un mister al lui, o angoasa, asa cum aveti voi.
Se vorbeste putin despre ce vor cei care vor si toata lumea e speriata sa ghiceasca ce vor cei care nu vor nimic!
A trecut o jumatate de ora de miezul noptii. “Absentii v-au dat o palma” se spune in studioul Realitatea TV. Imi pare rau, nu simt nimic. Aud doar un sforait.

Niciun comentariu: