marți, 22 iulie 2008

Strigatul mut

Strigatul mut

De pe tarmul aproape parasit privesc o mare tremuranda,

Alungati vremelnic din cuiburile lor, albatrosii isi cauta vanatorul.

Iar nu demult, s-a decis prin lege suspendarea constiintei,

Totusi nimeni nu stie ce etici bizare actioneaza masinaria asta.



Rusine, rusinea este tot ce-mi vine-acum in minte,

Rusinea de a ma fi nascut printre pescarii ocaziilor pierdute.

Mandria mea paleste in fara luminilor ce licaresc magic la orizont,

Dilema cotidiana si obsesia originii sunt hatrele fructe.


Sa inghit praful afurisit ce copleseste mintea,

Sa scutur mantia ce-si cauta sovaitorul posesor,

Sa plec in lumea larga, sa las in urma umbrele din spectru?


Un vanticel dulce si revigorant strabate vazduhul,

Aleanul se strecoara cu ritmuri strengaresti,

Da, decizia e luata: otravitor sau nu, fructul este copt.


22 iulie 2008

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu