De la unu cu mintea odihnită...
Să zicem că primarul liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, n-ar fi renunţat recent la cetăţenia română...
Să zicem că după eventualele legislative anticipate din Republica Moldova Dorin Chirtoacă ajunge preşedintele Republicii Moldova, susţinut de o largă coaliţie democratică parlamentară şi guvernamentală.
Să zicem că Dorin Chirtoacă va candida şi la preşedinţia României în toamna-iarna acestui an. Să zicem că va întruni condiţiile şi va fi susţinut de o largă coaliţie de partide româneşti de dreapta.
Să zicem că Dorin Chirtoacă va fi ales din primul tur cu 65%.
Să zicem că pe 1 decembrie 2009, Dorin Chirtoacă va cumula funcţiile de preşedinte al Republicii Moldova şi de preşedinte al României.
Să zicem că va fi Marea Unire. Să zicem că Moldova se va uni cu România.
Din istorie
5 ianuarie 1859-Alexandru Ioan Cuza este ales drept domnitor al Principatului Moldovei
24 ianuarie 1859-Alexnadru Ioan Cuza este ales drept domnitor al Principatului Ţării Româneşti
1862-Unificarea politică realizată de Alexandru Ioan Cuza
Nici Chirtoacă n-are barba stufoasă a lui Cuza şi nici contextul internaţional nu este favorabil unei noi Uniri.
Fraţi şi surori din Barabia, pregătiţi-vă pentru ce e mai rău după votul din 28 mai şi eventualele alegeri anticipate. Pregătiţi-vă pentru o nouă Cortină de Fier şi un nou Război Rece.
Haideţi să vă şoptesc un secret: foarte mulţi români care vă susţin cauza unionistă nu cred deloc în ea. Lucrăm foarte intens la a face din ipocrizia românească un mod de a trăi şi gândi. Românii din România nu iau în serios posibilitatea de a ne uni cu Republica Moldova. Că sunteţi săraci, că aveţi o limbă ciudată, că sunteţi cu ruşii, că aţi refuzat podul de lacrimi şi flori al lui Iliescu-Snegur. Că românii îs de 3 ori mai deştepţi ca voi...
Este aşa de nasol că a trebuit să evoc acest scenariu utopic şi infantil cu Chirtoacă preşedintele celor două ţări.
Va fi mai rău, mult mai rău.
Eu sunt extrem de sincer şi spun că Unirea nu se poate realiza, că eu aş vrea să se realizeze e altă discuţie. Dar cele mai multe şanse sunt ca Moldova să intre în Uniunea Europeană la pachet cu Turcia, Croaţia, Serbia şi Albania. Nu sunt unionist, puteţi să mă înjuraţi, să mă acuzaţi de lipsă de patriotism dar cel mai bine ar fi dacă în cadrul Uniunii Europene România şi Republica Moldova ar vorbi pe acceaşi voce clară şi puternică.
Înţelegeţi că Rusia nu stă degeaba. Nu vă mai amăgiţi că Rusia a pierdut foarte mult din criza financiară mondială. Rusia rămâne cu armata numeroasă, resurse infinite, populaţie şi teritoriu la greu. SUA pare să meargă pe renunţarea la sferele din influenţă din Europa în favoarea Rusiei.
Cine ar fi crezut că vom ajunge să regretăm politică de forţă pe care a avut-o Bush Jr. faţă de ursul sovietic?
Mămăliga de Obama ne serveşte pe tavă barbarilor din Asia.
Appeasement is the policy of settling international quarrels by admitting and satisfying grievances through rational negotiation and compromise, thereby avoiding the resort to an armed conflict which would be expensive, bloody, and possibly dangerous. The term is most often applied to the foreign policy of British Prime Minister Neville Chamberlain towards Nazi Germany between 1937 and 1939.
Să zicem că primarul liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, n-ar fi renunţat recent la cetăţenia română...
Să zicem că după eventualele legislative anticipate din Republica Moldova Dorin Chirtoacă ajunge preşedintele Republicii Moldova, susţinut de o largă coaliţie democratică parlamentară şi guvernamentală.
Să zicem că Dorin Chirtoacă va candida şi la preşedinţia României în toamna-iarna acestui an. Să zicem că va întruni condiţiile şi va fi susţinut de o largă coaliţie de partide româneşti de dreapta.
Să zicem că Dorin Chirtoacă va fi ales din primul tur cu 65%.
Să zicem că pe 1 decembrie 2009, Dorin Chirtoacă va cumula funcţiile de preşedinte al Republicii Moldova şi de preşedinte al României.
Să zicem că va fi Marea Unire. Să zicem că Moldova se va uni cu România.
Din istorie
5 ianuarie 1859-Alexandru Ioan Cuza este ales drept domnitor al Principatului Moldovei
24 ianuarie 1859-Alexnadru Ioan Cuza este ales drept domnitor al Principatului Ţării Româneşti
1862-Unificarea politică realizată de Alexandru Ioan Cuza
Nici Chirtoacă n-are barba stufoasă a lui Cuza şi nici contextul internaţional nu este favorabil unei noi Uniri.
Fraţi şi surori din Barabia, pregătiţi-vă pentru ce e mai rău după votul din 28 mai şi eventualele alegeri anticipate. Pregătiţi-vă pentru o nouă Cortină de Fier şi un nou Război Rece.
Haideţi să vă şoptesc un secret: foarte mulţi români care vă susţin cauza unionistă nu cred deloc în ea. Lucrăm foarte intens la a face din ipocrizia românească un mod de a trăi şi gândi. Românii din România nu iau în serios posibilitatea de a ne uni cu Republica Moldova. Că sunteţi săraci, că aveţi o limbă ciudată, că sunteţi cu ruşii, că aţi refuzat podul de lacrimi şi flori al lui Iliescu-Snegur. Că românii îs de 3 ori mai deştepţi ca voi...
Este aşa de nasol că a trebuit să evoc acest scenariu utopic şi infantil cu Chirtoacă preşedintele celor două ţări.
Va fi mai rău, mult mai rău.
Eu sunt extrem de sincer şi spun că Unirea nu se poate realiza, că eu aş vrea să se realizeze e altă discuţie. Dar cele mai multe şanse sunt ca Moldova să intre în Uniunea Europeană la pachet cu Turcia, Croaţia, Serbia şi Albania. Nu sunt unionist, puteţi să mă înjuraţi, să mă acuzaţi de lipsă de patriotism dar cel mai bine ar fi dacă în cadrul Uniunii Europene România şi Republica Moldova ar vorbi pe acceaşi voce clară şi puternică.
Înţelegeţi că Rusia nu stă degeaba. Nu vă mai amăgiţi că Rusia a pierdut foarte mult din criza financiară mondială. Rusia rămâne cu armata numeroasă, resurse infinite, populaţie şi teritoriu la greu. SUA pare să meargă pe renunţarea la sferele din influenţă din Europa în favoarea Rusiei.
Cine ar fi crezut că vom ajunge să regretăm politică de forţă pe care a avut-o Bush Jr. faţă de ursul sovietic?
Mămăliga de Obama ne serveşte pe tavă barbarilor din Asia.
Appeasement is the policy of settling international quarrels by admitting and satisfying grievances through rational negotiation and compromise, thereby avoiding the resort to an armed conflict which would be expensive, bloody, and possibly dangerous. The term is most often applied to the foreign policy of British Prime Minister Neville Chamberlain towards Nazi Germany between 1937 and 1939.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu