1. Liderul de sindicat trebuie să aibă dreptul de a participa ca observator la şedinţele CA al şcolii.
2. Reducerea numărului de ore la clasele primare, gimnaziale şi liceale trebuie să aibă o finalitate pozitivă.
3. Reprezentantul elevilor care participă ca observator la şedinţele CA nu va înţelege mare lucru din discuţiile tehnice: încadrare, curriculum, CDS, restrângeri, comasări, finanţare complementară etc.
4. Nu este clar cine se ocupă de portofoliul educaţional al elevului. Elevul? Învăţătorul şi apoi dirigintele? Secretariatul?
5. Nu este clar cum va fi aplicată schema: 75% din orele alocate unei discipline să fie pentru parcurgerea programei şi 25% pentru învăţare remedială sau de performanţă.
6. Nu este clar cum va putea funcţiona clasa a IX-a de gimnaziu într-un local şcolar cu spaţii deficitare.
7. Legea nu permite sancţionarea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevului în cazul în care acesta nu frecventează cursurile învăţământului obligatoriu.
8. Funcţionarea greoaie şi birocratică a inspectoratelor şcolare este menţinută.
9. În mediul urban, părinţii care vor avea acces la deciziile majore vor proveni din rândul politicienilor sau al oamenilor de afaceri. Clasa muncitoare şi intelectualitatea nu vor putea participa la luarea deciziilor referitoare la copiii lor.
10. În mediul rural, majoritatea constituită din reprezentanţii consiliului local şi a părinţilor poate plăti nişte poliţe unor profesori incomozi (de obicei, cei mai detestaţi profesori sunt cei de română şi cei de matematică). Acordarea notelor va depinde de situarea părinţilor pe zona de influenţă a comunităţii locale.
11. Părinţii nu deţin capacitatea de a evalua din punct de vedere profesional activitatea unui profesor.
12. La angajare, în mediul rural, vor fi preferaţi profesorii cu domiciliul în localitatea şcolii sau cât mai aproape, în dauna profesorilor de la oraşe.
13. Orele de limbi străine vor putea fi predate la învăţământul primar de cadre didactice care deţin certificat de competenţe lingvistice eliberat de o instituţie de învăţământ superior. Copiii care vor trece din clasa a IV-a în clasa a V-a se vor plânge că profesorul de gimnaziu are cerinţe prea mari. Cauza va consta în incompatibilitatea dintre pregătirea de specialitate şi pedagogică a unui profesor de limbi străine şi a unui învăţător deţinător al unui certificat de competenţă lingvistică.
14. Conform noii legi, decontarea navetei intră la finanţare complementară adică va depinde de cât de bine se înţelege directorul cu primarul şi primarul cu şeful Consiliului Judeţean şi cu şeful inspectoratului şcolar judeţean. Factorul politic va decide cine, când şi cum primeşte banii de navetă.
15. Legea nouă legiferează numai obligaţiile profesorului, nu şi drepturile lui.
16. Cine afirmă că învăţământul de-acum încolo va fi centrat pe elev, nu ştie niciun pic de pedagogie, sau crede că a inventat un nou sistem pedagogic. Şcoala, prin definiţia ei, are în centru educabilul. Scopul şcolii este nivelul de cunoştinţe pe care le poate folosi în mod real făcând conexiuni între informaţii. Cine afirmă că scopul şcolii este formarea de competenţe, de asemenea nu ştie nimic despre educaţie. De ce? Competenţele nu se pot forma fără informaţii. E ca şi cum ai încerca să rezolvi o problemă fără să ai datele ei.
17. Legea încurajează extinderea categoriei profesorilor lingăi: care o tot ţin în activităţi extracurriculare în timpul orelor pentru a fi pe placul directorilor.
18. Legea nu spune în ce condiţii poate directorul desface contractul de muncă al unui profesor.
19. La terminarea celor 10 clase obligatorii (clasa pregătitoare, cele 4 clase primare şi cele 5 clase gimnaziale), elevii vor avea 16 ani şi nicio calificare. Numai buni de carne de tun pentru patronii lipsiţi de scrupule şi politicienii veroşi. Rămâne de văzut ce va putea lucra un absolvent de 10 clase, dacă nu are calificare. Codul Muncii spune "În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână." Când vor munci şi când vor avea timp să meargă la liceu?
20. Legea este foarte bună pentru Olanda, Suedia, Franţa... Este bună de aplicat la noi după cum un somalez poate să-l înţeleagă pe Eminescu.
Am citit legea de 3 ori ca să ştiu despre ce vorbesc.
Singurul lucru necesar ca răul să triumfe, este ca oamenii buni să nu facă nimic - Edmund Burke
2. Reducerea numărului de ore la clasele primare, gimnaziale şi liceale trebuie să aibă o finalitate pozitivă.
3. Reprezentantul elevilor care participă ca observator la şedinţele CA nu va înţelege mare lucru din discuţiile tehnice: încadrare, curriculum, CDS, restrângeri, comasări, finanţare complementară etc.
4. Nu este clar cine se ocupă de portofoliul educaţional al elevului. Elevul? Învăţătorul şi apoi dirigintele? Secretariatul?
5. Nu este clar cum va fi aplicată schema: 75% din orele alocate unei discipline să fie pentru parcurgerea programei şi 25% pentru învăţare remedială sau de performanţă.
6. Nu este clar cum va putea funcţiona clasa a IX-a de gimnaziu într-un local şcolar cu spaţii deficitare.
7. Legea nu permite sancţionarea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevului în cazul în care acesta nu frecventează cursurile învăţământului obligatoriu.
8. Funcţionarea greoaie şi birocratică a inspectoratelor şcolare este menţinută.
9. În mediul urban, părinţii care vor avea acces la deciziile majore vor proveni din rândul politicienilor sau al oamenilor de afaceri. Clasa muncitoare şi intelectualitatea nu vor putea participa la luarea deciziilor referitoare la copiii lor.
10. În mediul rural, majoritatea constituită din reprezentanţii consiliului local şi a părinţilor poate plăti nişte poliţe unor profesori incomozi (de obicei, cei mai detestaţi profesori sunt cei de română şi cei de matematică). Acordarea notelor va depinde de situarea părinţilor pe zona de influenţă a comunităţii locale.
11. Părinţii nu deţin capacitatea de a evalua din punct de vedere profesional activitatea unui profesor.
12. La angajare, în mediul rural, vor fi preferaţi profesorii cu domiciliul în localitatea şcolii sau cât mai aproape, în dauna profesorilor de la oraşe.
13. Orele de limbi străine vor putea fi predate la învăţământul primar de cadre didactice care deţin certificat de competenţe lingvistice eliberat de o instituţie de învăţământ superior. Copiii care vor trece din clasa a IV-a în clasa a V-a se vor plânge că profesorul de gimnaziu are cerinţe prea mari. Cauza va consta în incompatibilitatea dintre pregătirea de specialitate şi pedagogică a unui profesor de limbi străine şi a unui învăţător deţinător al unui certificat de competenţă lingvistică.
14. Conform noii legi, decontarea navetei intră la finanţare complementară adică va depinde de cât de bine se înţelege directorul cu primarul şi primarul cu şeful Consiliului Judeţean şi cu şeful inspectoratului şcolar judeţean. Factorul politic va decide cine, când şi cum primeşte banii de navetă.
15. Legea nouă legiferează numai obligaţiile profesorului, nu şi drepturile lui.
16. Cine afirmă că învăţământul de-acum încolo va fi centrat pe elev, nu ştie niciun pic de pedagogie, sau crede că a inventat un nou sistem pedagogic. Şcoala, prin definiţia ei, are în centru educabilul. Scopul şcolii este nivelul de cunoştinţe pe care le poate folosi în mod real făcând conexiuni între informaţii. Cine afirmă că scopul şcolii este formarea de competenţe, de asemenea nu ştie nimic despre educaţie. De ce? Competenţele nu se pot forma fără informaţii. E ca şi cum ai încerca să rezolvi o problemă fără să ai datele ei.
17. Legea încurajează extinderea categoriei profesorilor lingăi: care o tot ţin în activităţi extracurriculare în timpul orelor pentru a fi pe placul directorilor.
18. Legea nu spune în ce condiţii poate directorul desface contractul de muncă al unui profesor.
19. La terminarea celor 10 clase obligatorii (clasa pregătitoare, cele 4 clase primare şi cele 5 clase gimnaziale), elevii vor avea 16 ani şi nicio calificare. Numai buni de carne de tun pentru patronii lipsiţi de scrupule şi politicienii veroşi. Rămâne de văzut ce va putea lucra un absolvent de 10 clase, dacă nu are calificare. Codul Muncii spune "În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână." Când vor munci şi când vor avea timp să meargă la liceu?
20. Legea este foarte bună pentru Olanda, Suedia, Franţa... Este bună de aplicat la noi după cum un somalez poate să-l înţeleagă pe Eminescu.
Am citit legea de 3 ori ca să ştiu despre ce vorbesc.
Singurul lucru necesar ca răul să triumfe, este ca oamenii buni să nu facă nimic - Edmund Burke
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu