Aveti aici link spre trailerul filmului Hotel Rwanda, ce abordeaza subiectul genocidului din Rwanda din 1994 (printre altele necondamnat de Romania, o scapare a diplomatiei romanesti).
Metodele si mizele manipularii sunt urmatoarele:
In trailer, intre secundele 00:12-00:17 o auziti pe Christine Shelly, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, spunand "we have every reason to believe that genocide has occurred". Problema este ca declaratia corecta este "we have every reason to believe that acts of genocide have occurred". Deci americanul Terry George, scenaristul, regizorul si producatorului filmului Hotel Rwanda, s-a jucat cu butoanele, editand un discurs public al unui oficial american in asa fel incat sa-i iasa jocurile. New York Times consemneaza declaratia corecta.
Aici aveti o inregistrare a refuzului Statelor Unite de a recunoaste genocidul care incepuse in Rwanda de 6 luni!!! Pe 10 iunie 1994 Departamentul de Stat accepta numai conceptul "acts of genocide". Interesant de analizat faptul ca o forta franceza aprobata de ONU, dar fara a fi sub egida sa s-a alaturat militiilor Hutu care masacrau deja populatia Tutsi. Scopul misiunii militare era de a "proteja" militiilor Hutu. Marea Britanie deja inarmase militile Hutu asa ca tin'te frate...
SUA, ONU si Comunitatea Europeana persistau de cateva luni bune in a declara ca razboiul civil din Rwanda nu are aspectul unui genocid deoarece, daca ar fi recunoscut in mod oficial acest lucru ar fi trebuit sa intervina militar de urgenta. Si asta conform tratatelor internationale semnate dupa exterminarea populatiei evreiesti de catre autoritatile naziste din Germania si din tarile ocupate de Germania nazista din al Doilea Razboi Mondial...
Nu este niciun secret faptul ca filmul Hotel Rwanda i-a oferit recunoastere internationala lui Paul Rusesabagina, directorul hotelului. Acum acest individ militeaza pentru acceptarea la guvernare a partidelor politice formate prin dizolvarea militiilor Hutu, desi tocmai acest grup etnic a pornit masacrul care pana la urma a ucis 1 milion de oameni de toate etniile, religiile etc.
Populatia Hutu este majoritara in Rwanda, dar niciun partid nu face parte din guvernul Tutsi, intrucat peste tot in lume se stie ca Hutu shot the first bullet. Paul Russesabagina se foloseste de imaginea sa pentru a schimba scena politica din Rwanda. Anul acesta, chiar el refuza sa accepte ideea genocidului din Rwanda, tocmai la Haga, sediul Tribunalului Penal International.
Daca nu ma credeti, cititi toate materialele de jos:
New York Times, 26 august 2001-Word for Word/Defining Moments; Did Machete-Wielding Hutus Commit Genocide or Just 'Acts of Genocide'?
Russesabagina-genocide denier
TheAtlantic.com-Refuzul SUA de a interveni militar
Paul Russesabagina-Wiki
Filmul Hotel Rwanda-Wiki
Terry George ia apararea lui Russesabagina, care devenise un fel de figura marcanta a politicii ruandeze in exil.
Genocidul din Rwanda-Wiki
Diplomatia internationala in timpul genocidului-subiect de curs universitar la Washington
Ca sa vedeti! Comunitatea internationala nu a invatat nimic din asta: dupa 1994 SUA, ONU si UE au mai stat de 2 ori cu mainile in san: la Srebenica si la Darfur.
Jean Wyclef-Million Voices
Metodele si mizele manipularii sunt urmatoarele:
In trailer, intre secundele 00:12-00:17 o auziti pe Christine Shelly, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, spunand "we have every reason to believe that genocide has occurred". Problema este ca declaratia corecta este "we have every reason to believe that acts of genocide have occurred". Deci americanul Terry George, scenaristul, regizorul si producatorului filmului Hotel Rwanda, s-a jucat cu butoanele, editand un discurs public al unui oficial american in asa fel incat sa-i iasa jocurile. New York Times consemneaza declaratia corecta.
Aici aveti o inregistrare a refuzului Statelor Unite de a recunoaste genocidul care incepuse in Rwanda de 6 luni!!! Pe 10 iunie 1994 Departamentul de Stat accepta numai conceptul "acts of genocide". Interesant de analizat faptul ca o forta franceza aprobata de ONU, dar fara a fi sub egida sa s-a alaturat militiilor Hutu care masacrau deja populatia Tutsi. Scopul misiunii militare era de a "proteja" militiilor Hutu. Marea Britanie deja inarmase militile Hutu asa ca tin'te frate...
SUA, ONU si Comunitatea Europeana persistau de cateva luni bune in a declara ca razboiul civil din Rwanda nu are aspectul unui genocid deoarece, daca ar fi recunoscut in mod oficial acest lucru ar fi trebuit sa intervina militar de urgenta. Si asta conform tratatelor internationale semnate dupa exterminarea populatiei evreiesti de catre autoritatile naziste din Germania si din tarile ocupate de Germania nazista din al Doilea Razboi Mondial...
Nu este niciun secret faptul ca filmul Hotel Rwanda i-a oferit recunoastere internationala lui Paul Rusesabagina, directorul hotelului. Acum acest individ militeaza pentru acceptarea la guvernare a partidelor politice formate prin dizolvarea militiilor Hutu, desi tocmai acest grup etnic a pornit masacrul care pana la urma a ucis 1 milion de oameni de toate etniile, religiile etc.
Populatia Hutu este majoritara in Rwanda, dar niciun partid nu face parte din guvernul Tutsi, intrucat peste tot in lume se stie ca Hutu shot the first bullet. Paul Russesabagina se foloseste de imaginea sa pentru a schimba scena politica din Rwanda. Anul acesta, chiar el refuza sa accepte ideea genocidului din Rwanda, tocmai la Haga, sediul Tribunalului Penal International.
Daca nu ma credeti, cititi toate materialele de jos:
New York Times, 26 august 2001-Word for Word/Defining Moments; Did Machete-Wielding Hutus Commit Genocide or Just 'Acts of Genocide'?
Russesabagina-genocide denier
TheAtlantic.com-Refuzul SUA de a interveni militar
Paul Russesabagina-Wiki
Filmul Hotel Rwanda-Wiki
Terry George ia apararea lui Russesabagina, care devenise un fel de figura marcanta a politicii ruandeze in exil.
Genocidul din Rwanda-Wiki
Diplomatia internationala in timpul genocidului-subiect de curs universitar la Washington
Ca sa vedeti! Comunitatea internationala nu a invatat nimic din asta: dupa 1994 SUA, ONU si UE au mai stat de 2 ori cu mainile in san: la Srebenica si la Darfur.
Jean Wyclef-Million Voices
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu