Veverita vioaie si cainii batrani

Acţiunea acestei povestiri scurte se desfăşoară într-un spaţiu geografico-cultural asemănător cu Parcul Copou din Iaşi. Să nu vă miraţi dacă unele din personajele povestirii noastre au trăsături comune cu ale unor oameni din viaţa reală pe care se întâmplă să îi cunoaşteţi.

Povestea Stultiţiei şi a copacilor galbeni

Comunitatea animală din care face parte veveriţa Stultiţia este împărţită în animale inferioare şi câini bătrâni. Câinii bătrâni sunt casta de conducători, ei controlează toate deciziile majore care se iau în comunitatea animală.
Veveriţa Stultiţia este un animal foarte curios din fire, atent la detalii. Ea culege informaţii de oriunde apucă. Veveriţa Stultiţia are încredere în suratele ei, deşi uneori această încredere este înşelată. Veveriţa coboară din când în când în rândul câinilor bătrâni şi le ascultă lătratul înfiorător.
Într-o zi, Adunarea Câinilor Bătrâni a decis doborârea tuturor copacilor galbeni în care se adăpostesc rândunelele naive şi pe care se mai caţără şi veveriţa noastră. Supărată că decizia câinilor bătrâni fusese luată fără consultarea rândunelelor naive, Stultiţia şi-a băgat nasul prin birourile clasei conducătoare a câinilor bătrâni protestând faţă de caracterul nedemocratic al doborârii copacilor galbeni. Ba chiar a militat pentru Coaliţia pentru Un Parc Curat care să includă şi sindicatele rândunelelor naive.
Deoarece rândunelele naive au fost condiţionate timp de aproape 20 de ani să asculte orbeşte de lătratul câinilor bătrâni, ele nu au dat crezare avertismentului Stultiţiei şi au decis să nu tragă la răspundere pe liderii canini. Au stat liniştite în cuiburile lor.
Într-o dimineaţă de martie, Stultiţia a fost trezită din somn de 2 pitbuli în civil care făceau parte din Garda Pretoriană a Dulăului şi târâtă cu forţa la etajul 2 din Palatul Republican în care îşi avea sediul Partidul Câinilor Bătrâni. Acolo, Dulăul Suprem i-a solicitat pe un ton imperativ să nu se mai implice în chestiunea copacilor galbeni şi să-şi vadă de treburile ei pentru că altfel ar avea probleme grave cu Partidul Câinilor Bătrâni, putând chiar fi exclusă din comunitatea animală din spaţiul geografico-cultural asemănător cu Parcul Copou din Iaşi.
Deşi Stultiţia este un animal foarte încăpăţânat, ea a înţeles mesajul Dulăului şi s-a retras din viaţa animală. S-a apucat chiar să-şi scrie memoriile: „Viaţa animală din perspectiva unei veveriţe”.
Într-o rea zi, rândunelele naive au fost trezite de un zgomot asurzitor. Un batalion disciplinar de veveriţe, păzite de Garda Pretoriană a Dulăului Suprem, începuse să taie toţi copacii galbeni din Parc. Rândunelelor nu le-a venit să creadă ce se întâmpla. Avertismentul Stultiţiei se dovedise a fi adevărat. De disperare, rândunelele naive s-au adunat în stoluri imense în faţa Palatului Republican unde îşi avea sediul Partidul Câinilor Bătrâni cerând stoparea tăierii copacilor. Enervat de faptul că rândunelele naive afectau imaginea Partidului Câinilor Bătrâni, Dulăul Suprem a ordonat Gărzii sale Pretoriene să alunge rândunelele cu focuri de armă în stilul Hamas.
Rândunelele s-au risipit rapid pentru că ele nu au obiceiul sănătos să facă greve sau proteste de intensitate mare. De atunci comunitatea animală a fost părăsită de aceste rândunele naive care au migrat spre alt parc, unde de data asta deciziile le lua Partidul Furnicilor Veninoase condus de Regina Caty. Câinii bătrâni nu au pierdut nimic din acest scandal deoarece rândunele naive se găsesc tot timpul oriunde. Înscrierea de noi rândunele naive în cadrul comunităţii animale merge ca unsă.
De atunci, veveriţa Stultiţia s-a retras din Coaliţia pentru un Parc Curat, şi-a făcut o editură care publică lucrări pestriţe despre conflictele democratice în societatea animală. Stultiţia nici nu mai vorbeşte cu presa ţinută bine în lesă de Partidul Câinilor Bătrâni. Scrie o carte despre povestea de dragoste între o rândunică naivă frumoasă şi un câine bătrân al cărui unchi este adjunctul şefului Gărzii Pretoriene a Dulăului Suprem. Ca să mai zică cineva că nepotismul a fost eliminat de noua Constituţie a Comunităţii Animale...