Ieri, Centrul de Cercetare Linguaculture al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi a fost gazda prelegerii ţinute de prof. univ. dr. Malie Montagutelli. Titlul prelegerii a fost American schools- a general presentation. The commercialisation of American public education and public schools today. Doamna Montagutelli este profesor la Université Paris III- Sorbonne Nouvelle şi autoarea unei lucrări de specialitate apărute în 2003, L'éducation des filles aux Etats-Unis - De la période coloniale à nos jours.
Doamna Montagutelli a început prin a aminti contribuţia semnificativă adusă de cercetătorul american Alex Molnar la studiul ştiinţific al activităţilor comerciale desfăşurate în şcolile publice din SUA. Alex Molnar este fondatorul CERU-Commercialism in Education Research Unit, un grup de studiu de profil.
Una din premisele demersului CERU este aceea că sistemul şcolilor publice este strâns legat de modul de funcţionare al corporaţiilor americane. CERU colaborează cu Consummers Union, un pressure group independent care militează pentru interesele consumatorilor americani.
Începând cu anul 1998, CERU publică câte un Raport Anual asupra Activităţilor Comerciale în Şcoli. Toate rapoartele CERU sunt foarte critice în ceea ce priveşte accesul entităţilor economice la infrastructura şcolară şi modalitatea în care societatea americană tinde de a nu mai considera pe copii drept studenţi şi cetăţeni, ci mai degrabă consumatori. Discuţia globală privind toate aceste aspecte vizează aspecte etice, juridice, sociologice şi economice (campanile de promovare care targetează populaţia tânără şi foarte tânără din SUA). Criticii înverşunaţi încearcă să aducă în dezbaterea publică felul în care acţiunile desfăşurate de corporaţii în şcoli tind să determine anumite comportamente economice şi sociale ale populaţiei şcolare.
Raportul CERU din 2007 identifică opt categorii de metode folosite de corporaţii:
-sponsorizări pentru diverse activităţi şi programe (se oferă sponsorizări în schimbul permisiunii de a-şi alătura numele de programul cu pricina)
-înţelegeri exclusive (şcoala primeşte un procent din vânzările producătorului care deţine exclusivitatea distribuirii unui anumit tip de produse în incinta şcolii sau în zona aferentă, school district)
-oferirea de stimulente persoanelor din mediul educaţional angrenate într-un anume tip de activitate (de genul acţiunii Pizza Hut care a oferit studenţilor cupoane gratuite pentru pizza în schimbul citirii unor cărţi neprevăzute de programa şcolară)
-alocarea de spaţiu (tabelele electronice la întrecerile sportive, aviziere, pereţi, panouri publicitare, acoperişul clădirii)
-utilizarea de material de instruire pentru elevi elaborate exclusiv de corporaţii (producătorii filmului An Incovenient Truth au obiectat faţă de utilizarea la orele de ştiinţe ale naturii de materiale pretins educaţionale elaborate de companiile de petrol)
-marketingul electronic
-privatizarea (gestionarea infrastructurii şcolare sau a unor programe şcolare, inclusiv programe de studiu, de către structuri comerciale sau entităţi private)
-strângerea de fonduri (acţiuni de natură comercială introduse în şcoli care urmăresc finanţarea unor acţiuni şcolare, de exemplu campanii de vânzare din uşă în uşă desfăşurate de copii spre beneficiul corporaţiilor).
Implicaţiile fenomenului comercial în şcolile publice din SUA nu pot ignora problema extreme de gravă a obezităţii. Studii recente au dovedit că tocmai acele companii care pretind că oferă copiilor alimente sănătoase copiilor desfăşoară cele mai agresive şi bine finanţate campanii de promovare direcţionate către populaţia şcolară tânără. Cele mai dese cazuri de obezitate la copii se datorează companiilor care oferă sucuri răcoritoare şi fast-food şi în incinta şcolii, prin diverse metode.
Nu sunt semnalate dispute legale aduse în faţa Curţii Supreme a SUA referitoare la practicile lipsite de etică ale companiilor care se folosesc de infrastructura şcolară şi de populaţia şcolară pentru a-şi creşte vânzările. Mai mult, majoritatea relatărilor de presă referitoare la toate problemele semnalate de CERU sunt favorabile companiilor americane. Grupurile de consumatori, asociaţiile de părinţi şi alte structuri ale societăţii civile au încercat să transforme această problemă într-una de interes naţional. Departamentele de Relaţii Publice ale corporaţiilor americane şi achiziţionarea de către acestea de spaţiu publicitar în media naţionale şi statale, incluzând ziare şi televiziuni, au constituit răspunsul corporaţiilor la acuzaţiile permanente ale opiniei publice.
Una din întrebările participanţilor la prelegerea prof. univ. dr. Malie Montagutelli a vizat clarificarea opţiunii politice a cercetătorului Alex Molnar, şeful CERU. Răspunsul doamnei a fost “Leftist Democrat”, ceea ce se poate traduce prin “democrat de sorginte mai degrabă socialistă decât social-democrată”, deoarece Partidul Democrat din SUA are deja o ideologie de stânga, apropiată de social-liberalism.
Invitaţie
Website-ul CERU
Raportul CERU pe 2007
Noţiunea de soft power in relaţiile internaţionale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu