Proba de pedagogie a fost luni, 22 august 2011.
1. Succesul şi insuccesul şcolar. Cauze şi forme de manifestare. (3p)
2. Documente curriculare. (3p)
3. Structura şi dinamica personalităţii (3p)
Proba scrisă de specialitate a fost miercuri, 24 august 2011.
1. Means of expressing future tense (2.25p)
2. Analiza unui roman modernist aplicând conceptul de "stream of consciousness" (2.25p)
3. The integration of skills in TEFL (2p) (Clasificarea productive/receptive skills a fost punctată cu 0.75)
4. Discuss a few activities that prepare learners for free writing. (2p)
Se afișează postările cu eticheta Facultatea de Litere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Facultatea de Litere. Afișați toate postările
duminică, 28 august 2011
miercuri, 6 mai 2009
Malie Montagutelli- Commercialism in US public schools
Malie Montagutelli- Commercialism in US public schools
Ieri, Centrul de Cercetare Linguaculture al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi a fost gazda prelegerii ţinute de prof. univ. dr. Malie Montagutelli. Titlul prelegerii a fost American schools- a general presentation. The commercialisation of American public education and public schools today. Doamna Montagutelli este profesor la Université Paris III- Sorbonne Nouvelle şi autoarea unei lucrări de specialitate apărute în 2003, L'éducation des filles aux Etats-Unis - De la période coloniale à nos jours.
Doamna Montagutelli a început prin a aminti contribuţia semnificativă adusă de cercetătorul american Alex Molnar la studiul ştiinţific al activităţilor comerciale desfăşurate în şcolile publice din SUA. Alex Molnar este fondatorul CERU-Commercialism in Education Research Unit, un grup de studiu de profil.
Una din premisele demersului CERU este aceea că sistemul şcolilor publice este strâns legat de modul de funcţionare al corporaţiilor americane. CERU colaborează cu Consummers Union, un pressure group independent care militează pentru interesele consumatorilor americani.
Începând cu anul 1998, CERU publică câte un Raport Anual asupra Activităţilor Comerciale în Şcoli. Toate rapoartele CERU sunt foarte critice în ceea ce priveşte accesul entităţilor economice la infrastructura şcolară şi modalitatea în care societatea americană tinde de a nu mai considera pe copii drept studenţi şi cetăţeni, ci mai degrabă consumatori. Discuţia globală privind toate aceste aspecte vizează aspecte etice, juridice, sociologice şi economice (campanile de promovare care targetează populaţia tânără şi foarte tânără din SUA). Criticii înverşunaţi încearcă să aducă în dezbaterea publică felul în care acţiunile desfăşurate de corporaţii în şcoli tind să determine anumite comportamente economice şi sociale ale populaţiei şcolare.
Raportul CERU din 2007 identifică opt categorii de metode folosite de corporaţii:
-sponsorizări pentru diverse activităţi şi programe (se oferă sponsorizări în schimbul permisiunii de a-şi alătura numele de programul cu pricina)
-înţelegeri exclusive (şcoala primeşte un procent din vânzările producătorului care deţine exclusivitatea distribuirii unui anumit tip de produse în incinta şcolii sau în zona aferentă, school district)
-oferirea de stimulente persoanelor din mediul educaţional angrenate într-un anume tip de activitate (de genul acţiunii Pizza Hut care a oferit studenţilor cupoane gratuite pentru pizza în schimbul citirii unor cărţi neprevăzute de programa şcolară)
-alocarea de spaţiu (tabelele electronice la întrecerile sportive, aviziere, pereţi, panouri publicitare, acoperişul clădirii)
-utilizarea de material de instruire pentru elevi elaborate exclusiv de corporaţii (producătorii filmului An Incovenient Truth au obiectat faţă de utilizarea la orele de ştiinţe ale naturii de materiale pretins educaţionale elaborate de companiile de petrol)
-marketingul electronic
-privatizarea (gestionarea infrastructurii şcolare sau a unor programe şcolare, inclusiv programe de studiu, de către structuri comerciale sau entităţi private)
-strângerea de fonduri (acţiuni de natură comercială introduse în şcoli care urmăresc finanţarea unor acţiuni şcolare, de exemplu campanii de vânzare din uşă în uşă desfăşurate de copii spre beneficiul corporaţiilor).
Implicaţiile fenomenului comercial în şcolile publice din SUA nu pot ignora problema extreme de gravă a obezităţii. Studii recente au dovedit că tocmai acele companii care pretind că oferă copiilor alimente sănătoase copiilor desfăşoară cele mai agresive şi bine finanţate campanii de promovare direcţionate către populaţia şcolară tânără. Cele mai dese cazuri de obezitate la copii se datorează companiilor care oferă sucuri răcoritoare şi fast-food şi în incinta şcolii, prin diverse metode.
Nu sunt semnalate dispute legale aduse în faţa Curţii Supreme a SUA referitoare la practicile lipsite de etică ale companiilor care se folosesc de infrastructura şcolară şi de populaţia şcolară pentru a-şi creşte vânzările. Mai mult, majoritatea relatărilor de presă referitoare la toate problemele semnalate de CERU sunt favorabile companiilor americane. Grupurile de consumatori, asociaţiile de părinţi şi alte structuri ale societăţii civile au încercat să transforme această problemă într-una de interes naţional. Departamentele de Relaţii Publice ale corporaţiilor americane şi achiziţionarea de către acestea de spaţiu publicitar în media naţionale şi statale, incluzând ziare şi televiziuni, au constituit răspunsul corporaţiilor la acuzaţiile permanente ale opiniei publice.
Una din întrebările participanţilor la prelegerea prof. univ. dr. Malie Montagutelli a vizat clarificarea opţiunii politice a cercetătorului Alex Molnar, şeful CERU. Răspunsul doamnei a fost “Leftist Democrat”, ceea ce se poate traduce prin “democrat de sorginte mai degrabă socialistă decât social-democrată”, deoarece Partidul Democrat din SUA are deja o ideologie de stânga, apropiată de social-liberalism.
Invitaţie
Website-ul CERU
Raportul CERU pe 2007
Noţiunea de soft power in relaţiile internaţionale
Ieri, Centrul de Cercetare Linguaculture al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi a fost gazda prelegerii ţinute de prof. univ. dr. Malie Montagutelli. Titlul prelegerii a fost American schools- a general presentation. The commercialisation of American public education and public schools today. Doamna Montagutelli este profesor la Université Paris III- Sorbonne Nouvelle şi autoarea unei lucrări de specialitate apărute în 2003, L'éducation des filles aux Etats-Unis - De la période coloniale à nos jours.
Doamna Montagutelli a început prin a aminti contribuţia semnificativă adusă de cercetătorul american Alex Molnar la studiul ştiinţific al activităţilor comerciale desfăşurate în şcolile publice din SUA. Alex Molnar este fondatorul CERU-Commercialism in Education Research Unit, un grup de studiu de profil.
Una din premisele demersului CERU este aceea că sistemul şcolilor publice este strâns legat de modul de funcţionare al corporaţiilor americane. CERU colaborează cu Consummers Union, un pressure group independent care militează pentru interesele consumatorilor americani.
Începând cu anul 1998, CERU publică câte un Raport Anual asupra Activităţilor Comerciale în Şcoli. Toate rapoartele CERU sunt foarte critice în ceea ce priveşte accesul entităţilor economice la infrastructura şcolară şi modalitatea în care societatea americană tinde de a nu mai considera pe copii drept studenţi şi cetăţeni, ci mai degrabă consumatori. Discuţia globală privind toate aceste aspecte vizează aspecte etice, juridice, sociologice şi economice (campanile de promovare care targetează populaţia tânără şi foarte tânără din SUA). Criticii înverşunaţi încearcă să aducă în dezbaterea publică felul în care acţiunile desfăşurate de corporaţii în şcoli tind să determine anumite comportamente economice şi sociale ale populaţiei şcolare.
Raportul CERU din 2007 identifică opt categorii de metode folosite de corporaţii:
-sponsorizări pentru diverse activităţi şi programe (se oferă sponsorizări în schimbul permisiunii de a-şi alătura numele de programul cu pricina)
-înţelegeri exclusive (şcoala primeşte un procent din vânzările producătorului care deţine exclusivitatea distribuirii unui anumit tip de produse în incinta şcolii sau în zona aferentă, school district)
-oferirea de stimulente persoanelor din mediul educaţional angrenate într-un anume tip de activitate (de genul acţiunii Pizza Hut care a oferit studenţilor cupoane gratuite pentru pizza în schimbul citirii unor cărţi neprevăzute de programa şcolară)
-alocarea de spaţiu (tabelele electronice la întrecerile sportive, aviziere, pereţi, panouri publicitare, acoperişul clădirii)
-utilizarea de material de instruire pentru elevi elaborate exclusiv de corporaţii (producătorii filmului An Incovenient Truth au obiectat faţă de utilizarea la orele de ştiinţe ale naturii de materiale pretins educaţionale elaborate de companiile de petrol)
-marketingul electronic
-privatizarea (gestionarea infrastructurii şcolare sau a unor programe şcolare, inclusiv programe de studiu, de către structuri comerciale sau entităţi private)
-strângerea de fonduri (acţiuni de natură comercială introduse în şcoli care urmăresc finanţarea unor acţiuni şcolare, de exemplu campanii de vânzare din uşă în uşă desfăşurate de copii spre beneficiul corporaţiilor).
Implicaţiile fenomenului comercial în şcolile publice din SUA nu pot ignora problema extreme de gravă a obezităţii. Studii recente au dovedit că tocmai acele companii care pretind că oferă copiilor alimente sănătoase copiilor desfăşoară cele mai agresive şi bine finanţate campanii de promovare direcţionate către populaţia şcolară tânără. Cele mai dese cazuri de obezitate la copii se datorează companiilor care oferă sucuri răcoritoare şi fast-food şi în incinta şcolii, prin diverse metode.
Nu sunt semnalate dispute legale aduse în faţa Curţii Supreme a SUA referitoare la practicile lipsite de etică ale companiilor care se folosesc de infrastructura şcolară şi de populaţia şcolară pentru a-şi creşte vânzările. Mai mult, majoritatea relatărilor de presă referitoare la toate problemele semnalate de CERU sunt favorabile companiilor americane. Grupurile de consumatori, asociaţiile de părinţi şi alte structuri ale societăţii civile au încercat să transforme această problemă într-una de interes naţional. Departamentele de Relaţii Publice ale corporaţiilor americane şi achiziţionarea de către acestea de spaţiu publicitar în media naţionale şi statale, incluzând ziare şi televiziuni, au constituit răspunsul corporaţiilor la acuzaţiile permanente ale opiniei publice.
Una din întrebările participanţilor la prelegerea prof. univ. dr. Malie Montagutelli a vizat clarificarea opţiunii politice a cercetătorului Alex Molnar, şeful CERU. Răspunsul doamnei a fost “Leftist Democrat”, ceea ce se poate traduce prin “democrat de sorginte mai degrabă socialistă decât social-democrată”, deoarece Partidul Democrat din SUA are deja o ideologie de stânga, apropiată de social-liberalism.
Invitaţie
Website-ul CERU
Raportul CERU pe 2007
Noţiunea de soft power in relaţiile internaţionale
luni, 4 mai 2009
Prelegeri Centrul de Cercetare Linguaculture 5-6 MAI 2009
FACULTATEA DE LITERE
CENTRUL DE CERCETARE LINGUACULTURE
vă invită la ciclul de prelegeri susţinut de
Prof. univ. dr. MALIE MONTAGUTELLI
Universitatea Paris III
MARŢI 5 MAI 2009
ORA 12, AMFITEATRUL III-12
şi
ORA 16, LABORATORUL B:
American schools- a general presentation. The commercialisation of
American public education and public schools today
MIERCURI 6 MAI 2009
ORA 16, AMFITEATRUL III-11:
The notion of "soft power" in US foreign policy and US
relations with the rest of the world (based on the theories of Joseph Nye). "New progressivism"
luni, 27 aprilie 2009
Sfaturi pentru candidaţii la admitere la studii de licenţă la Facultatea de Litere UAIC
În luna iulie 2009, Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi va organiza sesiunea de admitere la studii de licenţă.
Îmi permit să clasific secţiile din cadrul facultăţii în 3 categorii în funcţie de calitatea predării, calitatea interacţiunii dintre student şi profesor şi relevanţa în vederea intrării pe piaţa muncii după finalizarea studiilor.
I. Calificative studenţeşti- 8-10
Secţii unde veţi acumula cunoştinţe relevante de la profesori cu abilităţi didactice şi de cercetare
Rusa (profesor remarcabil- Leonte Ivanov)
Italiana (profesor remarcabil- Dragoş Cojocaru)
Spaniola
II. Calificative studenţeşti- 6-7.50
Secţii unde aţi putea intra numai după ce vă gândiţi de cel puţin două ori
Germana (profesori remarcabili- Grigore Marcu, Ioan Lihaciu)
Franceza (profesori remarcabili- Alexandru Călinescu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Iaşi, Corina Panaitescu, Marina Mureşanu, Anca Rusu, Mihaela Mârţu, Liliana Foşalău, Radu Petrescu, Magda Jeanrenaud)
Jurnalism (profesori remarcabili- Dorin Popa, Florea Ioncioaia, Alex Savitescu, Hazaparu, Alexandru Lăzescu)
Limbi Clasice (Latină, Greacă)
III. Calificative studenţeşti- 3-5
Secţii unde vă recomand să NU intraţi
Engleza
Limba Română
Literatura Comparată
Studii Americane
După primii trei ani de studiu la această facultate (am început în 2003, acum sunt în finalizarea masteratului), am aflat cu suprindere că există la secţiile din categoria III un aranjament între conducerea facultăţii şi o parte a profesorilor care predau la aceste secţii. Gradul de promovabilitate scăzut la aceste secţii nu se datorează exclusiv nivelului de pregătire al studenţilor cât mai ales faptului că există un pact care stipulează că aceste secţii trebuie să aducă cei mai mulţi bani la bugetul facultăţii, prin taxele de reînmatriculare impuse studenţilor. Adică bieţii studenţi sunt trântiţi la examene de profesorii dinozauri ca să umfle conturile facultăţii.
Cum arată programa de studiu
La secţiile cu limbă străină se studiază în cadrul cursurilor magistrale şi a seminarelor aferente Literatură, Limbă şi Civilizaţie. Se fac cursuri practice de traduceri, analiză şi interpretare de texte, de conversaţie, de scriere, de citire. Veţi face cursuri generale de tipul "Lingvistică generală", "Teoria Literaturii", "Literatură Comparată".
Nu ştiu exact cum stă treaba cu specializarea dublă sau complementară pentru cei care în anul academic 2009-2010 veţi fi în anul I de licenţă dar există următoarele posibilităţi:
La Specializare principală "Limba şi Literatura Română" sau "Limba şi Literatura Modernă" sau "Literatură Comparată", sunteţi obligaţi să vă luaţi o a doua specializare (numită dublă, complementară sau secundară). A doua specializare o veţi face fie în paralel cu specializarea principală, sau în primii 2 ani numai câte un curs pe semestru iar în anul III, ultimul, tot anul.
La Franceză, personalul didactic este bine pregătit, există cel puţin câte doi lectori străini (Franţa, Belgia, Elveţia) care predau în fiecare an la studenţii români de la Franceză.
După informaţiile mele, la specializările principale "Rusă", "Italiană", "Spaniolă", cel puţin un semestru se fac grupe de nivel, începători şi avansaţi.
Există inflaţie de cunoscători de Engleză şi Franceză. În schimb, piaţa muncii din Iaşi sau Moldova cere cu disperare absolvenţi, buni cunoscători, de Rusă, Italiană şi Germană.
La modul teoretic, cel puţin, aveţi posibilitatea să faceţi o a treia limbă, numită facultativă. Nu cred că se fac elemente avansate de literatură sau civilizaţie în cadrul acestor limbi facultative.
Dacă eşti pe Rusă-Franceză sau Engleză-Italiană este posibil să faci facultativul de germană, spaniolă. Sistem de genul Limba 1 (obligatorie)-Limba 2 (obligatorie, dar la alegere)- Limba 3 (facultativă, la alegere)
La categoria limbi facultative mai sunt disponibile (situaţia poate să difere de la an la an):
Portugheza
Chineza
Japoneza
Poloneza
Neogreaca
La Iaşi, nu se studiază limbile nordice, ebraica sau araba. Dacă tocmai p-astea le căutaţi, vă recomand să mergeţi la Bucureşti sau Timişoara.
Dacă înveţi bine, ai posibilitatea de a studia fie în Uniunea Europeană, prin programul de mobilitate academică ERASMUS, fie de a participa la cursuri de vară organizate de universităţile partenere.
În funcţie de rezultatele activităţii tale şcolare sau extraşcolare sau în funcţie de situaţia ta materială sau familială, poţi primi burse de la 200 de lei până la 600 de lei. De obicei în fiecare lună sau odată pe semestru.
Taxe
Facultatea de Litere percepe 200 de lei, taxa de înscriere, şi 2000 de lei, taxa de şcolarizare.
Un sfat în caz că nimeriţi la taxă şi nu vă permiteţi totuşi să achitaţi taxa de şcolarizare:
Să zicem că sunt la o specializare/secţie 15 locuri la buget şi 20 la taxă. Dacă rezultatele la admitere te indică pe locul 17-19, după cei 15 de la buget, NU DISPERA. Este posibil ca unii admişi să-şi retragă dosarul de la buget, să meargă la altă facultate sau specializare tot de la Litere, iar şansele tale pot să crească şi poţi să ajungi, după redistriburi, la buget. Locuri la cămin sunt şi nu prea sunt. La anul I este ceva mai dificil pentru că vine toată lumea cu medii mari de la bac sau cei 4 ani de liceu. Taxele de cazare pot să varieze de la 105 lei până la 600 de lei, în cămin ultralux, dar nu merită atâţia bani. Chiriile pot să pornească de la 100 euro până la 250 de euro, în funcţie de zonă, utilităţi, numărul de camere. La gazdă te costă vreo 150 de lei, aproximativ, dar trebuie să nu fii fumător/fumătoare, să fii excesiv de cuminte sau serios/serioasă.
Dacă vii de la liceu, din zona ştiinţelor sociale, filologiei, artelor, şi nu vrei să studiezi la Litere, îţi recomand următoarele alternative:
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social- Politice (Comunicare şi Relaţii Publice, Ştiinţe Politice, Sociologie)-AICI
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei-AICI
Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor (Marketing, Finanţe Bănci, Afaceri Internaţionale)-AICI
Mai multe informaţii găseşti pe
Admitere 2009 UAIC
Site-ul Facultăţii de Litere
Specializări
Planuri de învăţământ
Structura departamentală
SUCCES!
Îmi permit să clasific secţiile din cadrul facultăţii în 3 categorii în funcţie de calitatea predării, calitatea interacţiunii dintre student şi profesor şi relevanţa în vederea intrării pe piaţa muncii după finalizarea studiilor.
I. Calificative studenţeşti- 8-10
Secţii unde veţi acumula cunoştinţe relevante de la profesori cu abilităţi didactice şi de cercetare
Rusa (profesor remarcabil- Leonte Ivanov)
Italiana (profesor remarcabil- Dragoş Cojocaru)
Spaniola
II. Calificative studenţeşti- 6-7.50
Secţii unde aţi putea intra numai după ce vă gândiţi de cel puţin două ori
Germana (profesori remarcabili- Grigore Marcu, Ioan Lihaciu)
Franceza (profesori remarcabili- Alexandru Călinescu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Iaşi, Corina Panaitescu, Marina Mureşanu, Anca Rusu, Mihaela Mârţu, Liliana Foşalău, Radu Petrescu, Magda Jeanrenaud)
Jurnalism (profesori remarcabili- Dorin Popa, Florea Ioncioaia, Alex Savitescu, Hazaparu, Alexandru Lăzescu)
Limbi Clasice (Latină, Greacă)
III. Calificative studenţeşti- 3-5
Secţii unde vă recomand să NU intraţi
Engleza
Limba Română
Literatura Comparată
Studii Americane
După primii trei ani de studiu la această facultate (am început în 2003, acum sunt în finalizarea masteratului), am aflat cu suprindere că există la secţiile din categoria III un aranjament între conducerea facultăţii şi o parte a profesorilor care predau la aceste secţii. Gradul de promovabilitate scăzut la aceste secţii nu se datorează exclusiv nivelului de pregătire al studenţilor cât mai ales faptului că există un pact care stipulează că aceste secţii trebuie să aducă cei mai mulţi bani la bugetul facultăţii, prin taxele de reînmatriculare impuse studenţilor. Adică bieţii studenţi sunt trântiţi la examene de profesorii dinozauri ca să umfle conturile facultăţii.
Cum arată programa de studiu
La secţiile cu limbă străină se studiază în cadrul cursurilor magistrale şi a seminarelor aferente Literatură, Limbă şi Civilizaţie. Se fac cursuri practice de traduceri, analiză şi interpretare de texte, de conversaţie, de scriere, de citire. Veţi face cursuri generale de tipul "Lingvistică generală", "Teoria Literaturii", "Literatură Comparată".
Nu ştiu exact cum stă treaba cu specializarea dublă sau complementară pentru cei care în anul academic 2009-2010 veţi fi în anul I de licenţă dar există următoarele posibilităţi:
La Specializare principală "Limba şi Literatura Română" sau "Limba şi Literatura Modernă" sau "Literatură Comparată", sunteţi obligaţi să vă luaţi o a doua specializare (numită dublă, complementară sau secundară). A doua specializare o veţi face fie în paralel cu specializarea principală, sau în primii 2 ani numai câte un curs pe semestru iar în anul III, ultimul, tot anul.
La Franceză, personalul didactic este bine pregătit, există cel puţin câte doi lectori străini (Franţa, Belgia, Elveţia) care predau în fiecare an la studenţii români de la Franceză.
După informaţiile mele, la specializările principale "Rusă", "Italiană", "Spaniolă", cel puţin un semestru se fac grupe de nivel, începători şi avansaţi.
Există inflaţie de cunoscători de Engleză şi Franceză. În schimb, piaţa muncii din Iaşi sau Moldova cere cu disperare absolvenţi, buni cunoscători, de Rusă, Italiană şi Germană.
La modul teoretic, cel puţin, aveţi posibilitatea să faceţi o a treia limbă, numită facultativă. Nu cred că se fac elemente avansate de literatură sau civilizaţie în cadrul acestor limbi facultative.
Dacă eşti pe Rusă-Franceză sau Engleză-Italiană este posibil să faci facultativul de germană, spaniolă. Sistem de genul Limba 1 (obligatorie)-Limba 2 (obligatorie, dar la alegere)- Limba 3 (facultativă, la alegere)
La categoria limbi facultative mai sunt disponibile (situaţia poate să difere de la an la an):
Portugheza
Chineza
Japoneza
Poloneza
Neogreaca
La Iaşi, nu se studiază limbile nordice, ebraica sau araba. Dacă tocmai p-astea le căutaţi, vă recomand să mergeţi la Bucureşti sau Timişoara.
Dacă înveţi bine, ai posibilitatea de a studia fie în Uniunea Europeană, prin programul de mobilitate academică ERASMUS, fie de a participa la cursuri de vară organizate de universităţile partenere.
În funcţie de rezultatele activităţii tale şcolare sau extraşcolare sau în funcţie de situaţia ta materială sau familială, poţi primi burse de la 200 de lei până la 600 de lei. De obicei în fiecare lună sau odată pe semestru.
Taxe
Facultatea de Litere percepe 200 de lei, taxa de înscriere, şi 2000 de lei, taxa de şcolarizare.
Un sfat în caz că nimeriţi la taxă şi nu vă permiteţi totuşi să achitaţi taxa de şcolarizare:
Să zicem că sunt la o specializare/secţie 15 locuri la buget şi 20 la taxă. Dacă rezultatele la admitere te indică pe locul 17-19, după cei 15 de la buget, NU DISPERA. Este posibil ca unii admişi să-şi retragă dosarul de la buget, să meargă la altă facultate sau specializare tot de la Litere, iar şansele tale pot să crească şi poţi să ajungi, după redistriburi, la buget. Locuri la cămin sunt şi nu prea sunt. La anul I este ceva mai dificil pentru că vine toată lumea cu medii mari de la bac sau cei 4 ani de liceu. Taxele de cazare pot să varieze de la 105 lei până la 600 de lei, în cămin ultralux, dar nu merită atâţia bani. Chiriile pot să pornească de la 100 euro până la 250 de euro, în funcţie de zonă, utilităţi, numărul de camere. La gazdă te costă vreo 150 de lei, aproximativ, dar trebuie să nu fii fumător/fumătoare, să fii excesiv de cuminte sau serios/serioasă.
Dacă vii de la liceu, din zona ştiinţelor sociale, filologiei, artelor, şi nu vrei să studiezi la Litere, îţi recomand următoarele alternative:
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social- Politice (Comunicare şi Relaţii Publice, Ştiinţe Politice, Sociologie)-AICI
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei-AICI
Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor (Marketing, Finanţe Bănci, Afaceri Internaţionale)-AICI
Mai multe informaţii găseşti pe
Admitere 2009 UAIC
Site-ul Facultăţii de Litere
Specializări
Planuri de învăţământ
Structura departamentală
SUCCES!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
