Ieri a avut loc o dezbatere la ora 14, amfiteatrul III.9, al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, cu titlul "Discriminarea pozitivă, realitate sau ficţiune?". Gazda acestei întâlniri extrem de utile în peisajul etnic românesc, a fost Grupul Formal Iniţiativa Studenţilor Rromi. Au fost invitate o serie de personalităţi locale, lideri de opinie şi factori de decizie academică dintre care au onorat invitaţia doar conf. univ. dr. Dan Stoica, prodecan cu studenţii la Facultatea de Litere UAIC, şi Petre Florin Manole, de la Centrul de Studii Rrome din cadrul Universităţii Bucureşti.
Una din problemele semnalate de tinerii rromi prezenţi la dezbatere a fost dificultatea accesării locurilor din căminele studenţeşti. Dl Stoica a intervenit spunând că singura "portiţă" prin care se pot acorda în mod excepţional locuri la cămin tinerilor rromi sunt acele locuri rezervate pentru studenţii cu probleme medicale sau sociale. Dumnealui a invocat stricteţea regulamentelor universitare şi deficitul vizibil în ceea ce priveşte locurile de cazare pentru studenţii UAIC. Subsemnatul am ridicat următoarele probleme: 1. de ce pe timpul guvernării de dreapta 2005-2008 nu s-au făcut mai multe demersuri la nivelul Ministerului Educaţiei şi al universităţilor pentru construirea de cămine noi cu taxe de cazare suportabile pentru studentul mediu (căminul Akademos al UAIC nu este accesibil până şi pentru pentru studenţii nerromi), 2. există posibilitatea pe viitor a unor investiţii masive din fondurile publice în infrastructura de cazare a universităţilor, urmând ca odată cu creşterea capacităţilor de cazare cu cel puţin 10% să se poată rezerva un număr rezonabil de locuri numai pentru studenţii rromi, prin decizie guvernmentală, aplicabilă în marile centre universitare. La ora actuală, în ceea ce priveşte alocarea repartiţiilor de cazare, tinerii rromi beneficiază de tratament egal cu studenţii nerromi. Orice modificare negândită bine va duce la tulburări etnice şi conflicte sociale.
În ceea ce priveşte locurile rezervate rromilor la universităţile de stat din România, trebuie precizat că studenţii nerromi nu sunt dezavantajaţi deoarece locurile rezervate sunt urmare a unor decizii guvernamentale din categoria măsurilor afirmative, de încurajare şi stimulare a accesului tinerilor rromi la educaţie universitară. O motivaţie de ordin social rezultă din compararea condiţiilor de studiu precare de care beneficiază liceenii de etnie rromă şi a condiţiilor de studiu de care beneficiază liceenii aparţinând etniei majoritare româneşti.
O parte a tinerilor rromi prezenţi la dezbatere au declarat că nu-l consideră pe Mădălin Voicu drept personalitate veritabilă a culturii rrome, ci mai degrabă un vector de opinie publică care joacă rolul de intermediar între cultura majorităţii şi cea rromă. Mădălin Voicu nu a reprezentat interesele etnicilor rromi din 1996 până în 2008, ca parlamentar, decât într-o mică măsură (29.10.1997-Propunere legislativă privind acordarea unor drepturi compensatorii cetăţenilor români persecutaţi sau deportaţi în perioada septembrie 1940-6 martie 1945 pe considerente etnice-AICI, 2 declaraţii politice-Atenţionare asupra problemelor cu care se confruntă comunitatea romilor-18 martie 1997-AICI şi Critici la adresa Ministerului pentru Protecţia Minorităţilor-18 februarie 1997-AICI)
Acum un an, pe 16 mai 2008, Asociaţia Studenţilor Jurnalişti Iaşi a organizat la Casa de Cultură a Studenţilor o dezbatere numită "Rrom în România". Eu am fost extrem de tulburat de faptul că toate afişele evenimentului erau bazate pe stereotipuri etnice (rasiale?). De exemplu, unul din afişe arăta un pion negru înconjurat de piese albe. Nu ştiu dacă conceperea afişelor a fost asumată de ASJ sau de partenerii din zona ONG-urilor rrome. Ţin perfect minte că la un moment dat Mircea Toma a scăpat porumbelul din gură şi a emis o remarcă rasistă. Pentru a anula orice polemică, dumnealui a distras atenţia prin invocarea unui studiu obscur conform căruia femeile sunt condiţionate fizic şi psihic pentru a fi inferioare bărbaţilor. Fetele de la Jurnalism au sărit rapid să-i taie macaroana dar unul din organizatori, un băiat, a interzis fetelor să-l ia la întrebări pe acest etalon al corectitudinii numit Mircea Toma (sarcastic vorbind). Mai ţin minte perfect că eram "înarmat" cu două ziare, unul naţional (Academia Caţavencu) şi unul local (Jurnalul de Est), în care era prezentată infracţionalitatea de care se zicea că se face responsabilă un anume membru din comunitatea rromă. Lucru ilegal, reglementat chiar de ONG-ul de presă al dlui Toma, AMP. Ştiţi, în ştirile referitoare la infracţionalitate nu se menţionează originea etnică. Aveţi aici trei ştiri din luna mai 2009 şi spuneţi-mi dacă respectă principiul promovat de AMP, CRP şi Mircea Toma sau principiul corectitudinii politice:
1. Realitatea TV- Poliţiştii şi jandarmii doljeni au organizat o razie de amploare într-un cartier din Craiova
Poliţiştii şi jandarmii craioveni au descins, sâmbătă, în locuinţele mai multor persoane din cartierul Faţa Luncii, locuit în majoritate de cetăţeni de etnie rromă
2. Evenimentul Zilei-Promovabilitate zero la o şcoală din Craiova
Elevii claselor a VIII-a de la şcoala generală nr. 26 din cartierul Mofleni al Craiovei au picat cu toţii teza unică la limba şi literatura română.
„Este o situaţie fără precedent. Este ceva în neregulă la această şcoală. Chiar dacă aici majoritatea elevilor sunt de etnie rromă, asta nu înseamnă că trebuia să se ajungă la această situaţie”, a declarat Nicuşor Cotescu, inspector şcolar adjunct al ISJ Dolj.
3. Ziarul Semnal din Tecuci-Persoane date in urmarire
La 06.05.2009, lucratori din cadrul Compartimentului ”Urmariri” al Serviciului de Investigatii Criminale Galati au prins-o pe serban Mariana, de 18 ani, din Galati, de etnie rroma, fara ocupatie, posesoare a unui cazier judiciar impresionant.
Din păcate, societatea românească actuală, zisă şi europeană, are dificultăţi majore în a înţelege de ce educarea copiilor nu trebuie să aibă un suport rasist. Segregarea etnică/rasială în şcoli este un obstacol pentru copiii rromi în vederea obţinerii unei educaţii normale şi a unui loc de muncă. Şi implicit a recunoaşterii sociale. Cred că oamenii inteligenţi înţeleg că dacă nu oferi condiţii decente de trai şi de studiu pentru copiii rromi nu te poţi aştepta ca ei să iasă ingineri, manageri, doctori, profesori. Problema accesului la educaţie pentru copiii rromi este una din coordonatele fenomenului discriminării etnice în România. De care se plâng şi evreii. Exemplu- Vizită de lucru al unor oficialităţi din Craiova împreună cu reprezentanţii unor ONG-uri rrome la o şcoală majoritar cu copii rromi sau numai cu copii rromi (segregare rasială? n-am înţeles prea bine dacă la acea şcoală erau numai copii rromi). Ce au găsit vizitatorii: copiii jucându-se pe afară cu nişte căţei, profesorii (de origine etnică rromă sau română?) înăuntru stând de vorbă, cafele şi ţigări. Nu ştiu dacă acea şcoală era proiect european, nu ştiu dacă se practica segregarea etnică. Dar să presupunem că profesorii de la o şcoală unde învaţă peste 60-70% copii rromi sunt chiar de etnie rromă. Ce interes ar avea ei să lase de izbelişte educaţia copiilor rromi? Trebuie să recunoaştem faptul că în rândul comunităţii rrome sunt mai frecvente cazurile în care părinţii nu vor să-şi lase copiii la şcoală pentru că nu au uniformă, caiete, bani de manuale, rechizite, echipament sportiv.
Rromii sunt pentru cea mai mare parte a societăţii majoritare cel mai facil ţap ispăşitor. S-a rezolvat problema infrastructurii rutiere? Da? S-a rezolvat problema sărăciei pentru majoritatea populaţiei de la ţară, suburbiile marilor oraşe şi a oraşelor de provincie? Da? S-a rezolvat problema abuzurilor familiale? Da? S-a rezolvat problema corupţiei? Da? Dar bine că s-au rezolvat toate problemele şi ne-au rămas "ţiganii"... Carenţele de înţelegere şi acceptare a alterităţii, chiar proximităţii, rrome arată nivelul de progres intelectual la care s-a cramponat România. Eşecul majorităţii române în a impune o direcţie de viitor acestei ţări a dus la o frustrare de ordin social care se răsfrânge în mod negativ asupra populaţiei rrome. Chestiunea rromă nu mai trebuie trecută cu vederea. EI sunt lângă noi, fie că-i vedem sau nu. Fie că-i vrem sau nu. Fie că-i acceptăm sau nu. Fie că-i înţelegem sau nu. Ghetoizarea rromilor este o măsură gravă impusă sau convenită de majoritatea română pentru a se spăla de mâini de vina istorică a statului român de a fi permis includerea a zeci de mii de rromi români în programul de purificare etnică al Germaniei naziste şi al regimurilor-satelit. Când cineva acuză faptul că tinerii rromi sunt favorizaţi prin rezervarea unor locuri extrem de puţine pentru licee şi universităţi, acel cineva trebuie să ştie că pe vremea când părinţii, bunicii sau străbunicii săi învăţau la şcoală, zeci de mii de rromi au fost trimişi în lagărele de exterminare de regimul Antonescu. Printre care aproximativ 10 mii de copii (a se vedea Raportul Internaţional Wiesel asupra Holocaustului în România).
Ghid practic ca să-ţi dai seama că eşti rasist:
1. ţi se pare ciudat când auzi de un copil de etnie rromă că are rezultate bune la şcoală
2. ţi se pare ciudat când auzi de un tânăr rrom că are liceul terminat, fie şi cu un an, doi întârziere
3. ţi se pare ciudat când auzi de un cetăţean de etnie rromă că ocupă o funcţie extrem de importantă în ierarhia socială sau economică: director de spital, manager de firmă, contabil, doctor primar, profesor de filosofie, şef de agenţie guvernamentală sau regie autonomă
4. ai renunţa imediat la un prieten care într-o bună zi îţi va spune că este rrom
5. când crezi despre rromi că nu sunt buni la nimic sau că au ei domeniile lor în care sunt buni: salubritate, muzică.
6. când crezi că rromii nu merită ajutaţi să-şi îmbunătăţească nivelul de trai.
7. nu accepţi căsătoriile interetnice.
Ura românilor faţă de rromi este numai una din manifestările tragice ale democraţiei tinere din România. Românii au reticenţe mari şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii accesului la discursul public şi a altor minorităţi sau grupuri distincte: evreii, femeile, bătrânii, minorităţile sexuale, străinii, imigranţii. Da, noi ca popor avem probleme grave în a accepta că alături de noi trăiesc şi femei capabile, inteligente şi ambiţioase. La fel de bine poate că nu acceptăm ideea că un tânăr rrom poate fi mai bine pregătit sau la fel de bine pregătit ca noi.
Ştiţi ce se întâmplă la interviurile de angajare a rromilor? Recrutorii români nu au încredere într-un certificat Cambridge de engleză, într-un DALF-franceză, DELE-spaniolă, DaF-germană prezentat de un tânăr rrom. Stupefiaţi, recrutorii români vor să se convingă de capacitatea unui rrom de a vorbi o limbă străină. Ei nu acceptă ideea că tinerii rromi sunt ca toţi ceilalţi tineri de alte etnii.
Eu mă revendic de la ceea ce Studiile Culturale numesc "White Liberal Guilt Syndrome", adică "Sindromul Vinii Albe Liberale". Sunt conştient de faptul că rromi şi alte categorii zise marginale au avut timp de foarte mulţi ani dificultăţi uriaşe la accederea spre poziţii egale cu o majoritate conjuncturală. Rromilor nu li s-a asigurat accesul la educaţie şi servicii medicale. Rromilor nu li s-a permis accederea la nivelurile de decizie ale societăţii. De aceea trebuie făcut un efort suplimentar în a recupera aceste diferenţe. Modelul american vizavi de tratamentul aplicat populaţiei de culoare este o variantă de lucru fezabilă pentru problemele etnice de la noi.
Dacă vreţi să sădiţi îndoiala în sufletul unui rasist român aveţi două posibilităţi:
- fie faceţi ca mine şi-l întrebaţi de când chestiunea rromă este problema care a eclipsat sărăcia, corupţia şi deficitul de kilometri de autostradă în România
-fie îl decredibilizaţi într-un context social dominat de fete spunându-i că 92% din deţinuţii din România sunt bărbaţi.
Nu trebuie negat că la o aşa rigiditate culturală după cum vedem la români trebuie şi măsuri proactive care să atingă mentalul colectiv. Degeaba vorbim de discriminarea rromilor dacă populaţiei majoritare nu arătăm şi modele de rromi care au reuşit în viaţă pe cont propriu sau ajutaţi. Nu există un grup etnic al cărui comportament să corespundă perfect descrierii teoretice a umanităţii. Există şi români buni, capabili, există şi rromi care pot ocupa cu succes un post de decizie la nivel social, economic sau politic. Dar există şi cetăţeni care nu respectă legile. Legile trebuie aplicate tuturor în aceeşi măsură.
Un criminal sau un infractor este criminal sau infractor pentru că are gena specifică. Nu putem arunca toate eşecurile democraţiei româneşti în sarcina minorităţii rrome. Nu trebuie să aducem ipocrizia la nivel de artă, deşi ne pretindem a fi o naţiune europeană. Suntem o naţiune europeană cu toţii, şi femeile, şi rromii, şi bătrânii şi minorităţile sexuale.
Când vom fi în stare să acceptăm ideea unui preşedinte al României de etnie rromă, atunci vom şti că am ajuns la capătul drumului extrem de anevoios al multiculturalităţii. Dar mai înainte trebuie să acceptăm ideea că o femeie poate ajunge preşedinte sau premier fără a fi făcut compromisuri cu patriarhatul politico-economic.
Ca observaţie terminologică, resping cu vehemenţă termenul "toleranţă", deoarece implică un raport de putere fie şi el real, artificial sau impus. O majoritate tolerează, permite, cedează din putere în favoarea unei categorii. Termenii "acceptare" sau chiar "înţelegere" mi se par neutri sau uşor pozitivi.
Trebuie să înţelegem că ne creăm identitate în raport cu alteritatea. Suntem bărbaţi, nu femei, suntem majoritari români, nu suntem minoritate etnică şamd. Dar în acelaşi timp trebuie să înţelegem să împărţim, trebuie să ajutăm, trebuie să asigurăm accesul la discursul public al tuturor grupurilor etnice.
Problema Mailat- de ce presa din România a trebuit să prezinte problema fix din perspectiva comunităţii internaţionale? De ce o problemă românească a fost abordată de presa din România din perspectiva rasistă a italienilor? Înţeleg că românii sunt ahtiaţi până peste măsură de copierea modelelor din Vest dar de ce trebuie să mergem "în afară" pentru a privi ce este "la noi în curte"? O explicaţie am primit azi de la o tânără reprezentantă a presei: "Se cer" articole cu crime, cazuri şocante, bătăi, sânge, conflict, "ţigani". Pentru că fac rating. La care un tânăr rrom a replicat: "Şi pornografia face rating".
Bănel Nicoliţă dă două goluri într-un meci cu Espagnol- el este "jucătorul român de la Steaua"
Bănel Nicoliţă dă un autogol într-un meci cu Real Madrid-presa românească de a doua zi titrează "S-a înecat ca ţiganul la mal", forumurile se umplu de invective de genul "ţigan împuţit" sau "ţigan borât".
Terminologia oficială a statului român şi a Uniunii Europene impune termenul de "rrom" şi "Roma population". Dar există şanse ca prietenii voştri de etnie rromă să nu se supere dacă le spuneţi numai în cadru privat "ţigan". De vreme ce cuvântul "ţigan" emis în piaţa publică tinde să coaguleze resentimentele rasiştilor sau ale neonaziştilor, trebuie evitat a fi folosit în public, în ciuda recomandărilor lui Mădălin Voicu. Plus că termenul de "rrom"/"Roma" este mult mai vechi decât cel de "ţigan"/"gypsy". Totuşi Wikipedia în română spune că ţiganii sunt un mare grup etnic care cuprinde printre altele şi pe rromi. Poate că funcţionează aceeaşi ierarhie ca la traci-geto-daci (ţigani-rromi).
Ştiaţi că...
-rromii căldărari nu-şi spală hainele cu care acoperă partea inferioară a corpului împreună cu cele care acoperă partea superioară? Partea inferioară a trupului este considerată impură. De exemplu, nu ar spăla o şosetă sau un pantalon cu un tricou sau o bluză. Aş fi curios să aflu dacă se aplică această credinţă şi când rromul căldărar trăieşte într-o comunitate dominată de majoritari.
-celebrul dans flamenco este specific culturii rrome? El a fost preluat de cultura spaniolă şi de latino-americani.
-limba rromilor se numeşte romani? Ea face parte din familia de limbi indoeuropene.
O întrebare la care vă invit să meditaţi: "În ce măsură bisericile creştine, ortodoxă, catolică, protestantă, neoprotestantă, din România acordă suport financiar sau ajutoare în produse familiilor din comunităţile rrome comparativ cu intervenţia caritabilă exercitată în comunităţile nerrome?"
Dacă aveţi vreun comentariu de postat la acest articol, vă rog să folosiţi un limbaj civilizat, fără injurii, denigrări, ameninţări sau lozinci rasiste. Să aduceţi argumente. Să respectaţi dreptul CELUILALT la opinie proprie. Să încercaţi măcar să vă puneţi în pielea CELUILALT.
Folosesc termenul oficial de rromi pentru că acest blog este public. Nu există o regulă în ceea ce priveşte adresarea în cadru privat.
Una din problemele semnalate de tinerii rromi prezenţi la dezbatere a fost dificultatea accesării locurilor din căminele studenţeşti. Dl Stoica a intervenit spunând că singura "portiţă" prin care se pot acorda în mod excepţional locuri la cămin tinerilor rromi sunt acele locuri rezervate pentru studenţii cu probleme medicale sau sociale. Dumnealui a invocat stricteţea regulamentelor universitare şi deficitul vizibil în ceea ce priveşte locurile de cazare pentru studenţii UAIC. Subsemnatul am ridicat următoarele probleme: 1. de ce pe timpul guvernării de dreapta 2005-2008 nu s-au făcut mai multe demersuri la nivelul Ministerului Educaţiei şi al universităţilor pentru construirea de cămine noi cu taxe de cazare suportabile pentru studentul mediu (căminul Akademos al UAIC nu este accesibil până şi pentru pentru studenţii nerromi), 2. există posibilitatea pe viitor a unor investiţii masive din fondurile publice în infrastructura de cazare a universităţilor, urmând ca odată cu creşterea capacităţilor de cazare cu cel puţin 10% să se poată rezerva un număr rezonabil de locuri numai pentru studenţii rromi, prin decizie guvernmentală, aplicabilă în marile centre universitare. La ora actuală, în ceea ce priveşte alocarea repartiţiilor de cazare, tinerii rromi beneficiază de tratament egal cu studenţii nerromi. Orice modificare negândită bine va duce la tulburări etnice şi conflicte sociale.
În ceea ce priveşte locurile rezervate rromilor la universităţile de stat din România, trebuie precizat că studenţii nerromi nu sunt dezavantajaţi deoarece locurile rezervate sunt urmare a unor decizii guvernamentale din categoria măsurilor afirmative, de încurajare şi stimulare a accesului tinerilor rromi la educaţie universitară. O motivaţie de ordin social rezultă din compararea condiţiilor de studiu precare de care beneficiază liceenii de etnie rromă şi a condiţiilor de studiu de care beneficiază liceenii aparţinând etniei majoritare româneşti.
O parte a tinerilor rromi prezenţi la dezbatere au declarat că nu-l consideră pe Mădălin Voicu drept personalitate veritabilă a culturii rrome, ci mai degrabă un vector de opinie publică care joacă rolul de intermediar între cultura majorităţii şi cea rromă. Mădălin Voicu nu a reprezentat interesele etnicilor rromi din 1996 până în 2008, ca parlamentar, decât într-o mică măsură (29.10.1997-Propunere legislativă privind acordarea unor drepturi compensatorii cetăţenilor români persecutaţi sau deportaţi în perioada septembrie 1940-6 martie 1945 pe considerente etnice-AICI, 2 declaraţii politice-Atenţionare asupra problemelor cu care se confruntă comunitatea romilor-18 martie 1997-AICI şi Critici la adresa Ministerului pentru Protecţia Minorităţilor-18 februarie 1997-AICI)
Acum un an, pe 16 mai 2008, Asociaţia Studenţilor Jurnalişti Iaşi a organizat la Casa de Cultură a Studenţilor o dezbatere numită "Rrom în România". Eu am fost extrem de tulburat de faptul că toate afişele evenimentului erau bazate pe stereotipuri etnice (rasiale?). De exemplu, unul din afişe arăta un pion negru înconjurat de piese albe. Nu ştiu dacă conceperea afişelor a fost asumată de ASJ sau de partenerii din zona ONG-urilor rrome. Ţin perfect minte că la un moment dat Mircea Toma a scăpat porumbelul din gură şi a emis o remarcă rasistă. Pentru a anula orice polemică, dumnealui a distras atenţia prin invocarea unui studiu obscur conform căruia femeile sunt condiţionate fizic şi psihic pentru a fi inferioare bărbaţilor. Fetele de la Jurnalism au sărit rapid să-i taie macaroana dar unul din organizatori, un băiat, a interzis fetelor să-l ia la întrebări pe acest etalon al corectitudinii numit Mircea Toma (sarcastic vorbind). Mai ţin minte perfect că eram "înarmat" cu două ziare, unul naţional (Academia Caţavencu) şi unul local (Jurnalul de Est), în care era prezentată infracţionalitatea de care se zicea că se face responsabilă un anume membru din comunitatea rromă. Lucru ilegal, reglementat chiar de ONG-ul de presă al dlui Toma, AMP. Ştiţi, în ştirile referitoare la infracţionalitate nu se menţionează originea etnică. Aveţi aici trei ştiri din luna mai 2009 şi spuneţi-mi dacă respectă principiul promovat de AMP, CRP şi Mircea Toma sau principiul corectitudinii politice:
1. Realitatea TV- Poliţiştii şi jandarmii doljeni au organizat o razie de amploare într-un cartier din Craiova
Poliţiştii şi jandarmii craioveni au descins, sâmbătă, în locuinţele mai multor persoane din cartierul Faţa Luncii, locuit în majoritate de cetăţeni de etnie rromă
2. Evenimentul Zilei-Promovabilitate zero la o şcoală din Craiova
Elevii claselor a VIII-a de la şcoala generală nr. 26 din cartierul Mofleni al Craiovei au picat cu toţii teza unică la limba şi literatura română.
„Este o situaţie fără precedent. Este ceva în neregulă la această şcoală. Chiar dacă aici majoritatea elevilor sunt de etnie rromă, asta nu înseamnă că trebuia să se ajungă la această situaţie”, a declarat Nicuşor Cotescu, inspector şcolar adjunct al ISJ Dolj.
3. Ziarul Semnal din Tecuci-Persoane date in urmarire
La 06.05.2009, lucratori din cadrul Compartimentului ”Urmariri” al Serviciului de Investigatii Criminale Galati au prins-o pe serban Mariana, de 18 ani, din Galati, de etnie rroma, fara ocupatie, posesoare a unui cazier judiciar impresionant.
Din păcate, societatea românească actuală, zisă şi europeană, are dificultăţi majore în a înţelege de ce educarea copiilor nu trebuie să aibă un suport rasist. Segregarea etnică/rasială în şcoli este un obstacol pentru copiii rromi în vederea obţinerii unei educaţii normale şi a unui loc de muncă. Şi implicit a recunoaşterii sociale. Cred că oamenii inteligenţi înţeleg că dacă nu oferi condiţii decente de trai şi de studiu pentru copiii rromi nu te poţi aştepta ca ei să iasă ingineri, manageri, doctori, profesori. Problema accesului la educaţie pentru copiii rromi este una din coordonatele fenomenului discriminării etnice în România. De care se plâng şi evreii. Exemplu- Vizită de lucru al unor oficialităţi din Craiova împreună cu reprezentanţii unor ONG-uri rrome la o şcoală majoritar cu copii rromi sau numai cu copii rromi (segregare rasială? n-am înţeles prea bine dacă la acea şcoală erau numai copii rromi). Ce au găsit vizitatorii: copiii jucându-se pe afară cu nişte căţei, profesorii (de origine etnică rromă sau română?) înăuntru stând de vorbă, cafele şi ţigări. Nu ştiu dacă acea şcoală era proiect european, nu ştiu dacă se practica segregarea etnică. Dar să presupunem că profesorii de la o şcoală unde învaţă peste 60-70% copii rromi sunt chiar de etnie rromă. Ce interes ar avea ei să lase de izbelişte educaţia copiilor rromi? Trebuie să recunoaştem faptul că în rândul comunităţii rrome sunt mai frecvente cazurile în care părinţii nu vor să-şi lase copiii la şcoală pentru că nu au uniformă, caiete, bani de manuale, rechizite, echipament sportiv.
Rromii sunt pentru cea mai mare parte a societăţii majoritare cel mai facil ţap ispăşitor. S-a rezolvat problema infrastructurii rutiere? Da? S-a rezolvat problema sărăciei pentru majoritatea populaţiei de la ţară, suburbiile marilor oraşe şi a oraşelor de provincie? Da? S-a rezolvat problema abuzurilor familiale? Da? S-a rezolvat problema corupţiei? Da? Dar bine că s-au rezolvat toate problemele şi ne-au rămas "ţiganii"... Carenţele de înţelegere şi acceptare a alterităţii, chiar proximităţii, rrome arată nivelul de progres intelectual la care s-a cramponat România. Eşecul majorităţii române în a impune o direcţie de viitor acestei ţări a dus la o frustrare de ordin social care se răsfrânge în mod negativ asupra populaţiei rrome. Chestiunea rromă nu mai trebuie trecută cu vederea. EI sunt lângă noi, fie că-i vedem sau nu. Fie că-i vrem sau nu. Fie că-i acceptăm sau nu. Fie că-i înţelegem sau nu. Ghetoizarea rromilor este o măsură gravă impusă sau convenită de majoritatea română pentru a se spăla de mâini de vina istorică a statului român de a fi permis includerea a zeci de mii de rromi români în programul de purificare etnică al Germaniei naziste şi al regimurilor-satelit. Când cineva acuză faptul că tinerii rromi sunt favorizaţi prin rezervarea unor locuri extrem de puţine pentru licee şi universităţi, acel cineva trebuie să ştie că pe vremea când părinţii, bunicii sau străbunicii săi învăţau la şcoală, zeci de mii de rromi au fost trimişi în lagărele de exterminare de regimul Antonescu. Printre care aproximativ 10 mii de copii (a se vedea Raportul Internaţional Wiesel asupra Holocaustului în România).
Ghid practic ca să-ţi dai seama că eşti rasist:
1. ţi se pare ciudat când auzi de un copil de etnie rromă că are rezultate bune la şcoală
2. ţi se pare ciudat când auzi de un tânăr rrom că are liceul terminat, fie şi cu un an, doi întârziere
3. ţi se pare ciudat când auzi de un cetăţean de etnie rromă că ocupă o funcţie extrem de importantă în ierarhia socială sau economică: director de spital, manager de firmă, contabil, doctor primar, profesor de filosofie, şef de agenţie guvernamentală sau regie autonomă
4. ai renunţa imediat la un prieten care într-o bună zi îţi va spune că este rrom
5. când crezi despre rromi că nu sunt buni la nimic sau că au ei domeniile lor în care sunt buni: salubritate, muzică.
6. când crezi că rromii nu merită ajutaţi să-şi îmbunătăţească nivelul de trai.
7. nu accepţi căsătoriile interetnice.
Ura românilor faţă de rromi este numai una din manifestările tragice ale democraţiei tinere din România. Românii au reticenţe mari şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii accesului la discursul public şi a altor minorităţi sau grupuri distincte: evreii, femeile, bătrânii, minorităţile sexuale, străinii, imigranţii. Da, noi ca popor avem probleme grave în a accepta că alături de noi trăiesc şi femei capabile, inteligente şi ambiţioase. La fel de bine poate că nu acceptăm ideea că un tânăr rrom poate fi mai bine pregătit sau la fel de bine pregătit ca noi.
Ştiţi ce se întâmplă la interviurile de angajare a rromilor? Recrutorii români nu au încredere într-un certificat Cambridge de engleză, într-un DALF-franceză, DELE-spaniolă, DaF-germană prezentat de un tânăr rrom. Stupefiaţi, recrutorii români vor să se convingă de capacitatea unui rrom de a vorbi o limbă străină. Ei nu acceptă ideea că tinerii rromi sunt ca toţi ceilalţi tineri de alte etnii.
Eu mă revendic de la ceea ce Studiile Culturale numesc "White Liberal Guilt Syndrome", adică "Sindromul Vinii Albe Liberale". Sunt conştient de faptul că rromi şi alte categorii zise marginale au avut timp de foarte mulţi ani dificultăţi uriaşe la accederea spre poziţii egale cu o majoritate conjuncturală. Rromilor nu li s-a asigurat accesul la educaţie şi servicii medicale. Rromilor nu li s-a permis accederea la nivelurile de decizie ale societăţii. De aceea trebuie făcut un efort suplimentar în a recupera aceste diferenţe. Modelul american vizavi de tratamentul aplicat populaţiei de culoare este o variantă de lucru fezabilă pentru problemele etnice de la noi.
Dacă vreţi să sădiţi îndoiala în sufletul unui rasist român aveţi două posibilităţi:
- fie faceţi ca mine şi-l întrebaţi de când chestiunea rromă este problema care a eclipsat sărăcia, corupţia şi deficitul de kilometri de autostradă în România
-fie îl decredibilizaţi într-un context social dominat de fete spunându-i că 92% din deţinuţii din România sunt bărbaţi.
Nu trebuie negat că la o aşa rigiditate culturală după cum vedem la români trebuie şi măsuri proactive care să atingă mentalul colectiv. Degeaba vorbim de discriminarea rromilor dacă populaţiei majoritare nu arătăm şi modele de rromi care au reuşit în viaţă pe cont propriu sau ajutaţi. Nu există un grup etnic al cărui comportament să corespundă perfect descrierii teoretice a umanităţii. Există şi români buni, capabili, există şi rromi care pot ocupa cu succes un post de decizie la nivel social, economic sau politic. Dar există şi cetăţeni care nu respectă legile. Legile trebuie aplicate tuturor în aceeşi măsură.
Un criminal sau un infractor este criminal sau infractor pentru că are gena specifică. Nu putem arunca toate eşecurile democraţiei româneşti în sarcina minorităţii rrome. Nu trebuie să aducem ipocrizia la nivel de artă, deşi ne pretindem a fi o naţiune europeană. Suntem o naţiune europeană cu toţii, şi femeile, şi rromii, şi bătrânii şi minorităţile sexuale.
Când vom fi în stare să acceptăm ideea unui preşedinte al României de etnie rromă, atunci vom şti că am ajuns la capătul drumului extrem de anevoios al multiculturalităţii. Dar mai înainte trebuie să acceptăm ideea că o femeie poate ajunge preşedinte sau premier fără a fi făcut compromisuri cu patriarhatul politico-economic.
Ca observaţie terminologică, resping cu vehemenţă termenul "toleranţă", deoarece implică un raport de putere fie şi el real, artificial sau impus. O majoritate tolerează, permite, cedează din putere în favoarea unei categorii. Termenii "acceptare" sau chiar "înţelegere" mi se par neutri sau uşor pozitivi.
Trebuie să înţelegem că ne creăm identitate în raport cu alteritatea. Suntem bărbaţi, nu femei, suntem majoritari români, nu suntem minoritate etnică şamd. Dar în acelaşi timp trebuie să înţelegem să împărţim, trebuie să ajutăm, trebuie să asigurăm accesul la discursul public al tuturor grupurilor etnice.
Problema Mailat- de ce presa din România a trebuit să prezinte problema fix din perspectiva comunităţii internaţionale? De ce o problemă românească a fost abordată de presa din România din perspectiva rasistă a italienilor? Înţeleg că românii sunt ahtiaţi până peste măsură de copierea modelelor din Vest dar de ce trebuie să mergem "în afară" pentru a privi ce este "la noi în curte"? O explicaţie am primit azi de la o tânără reprezentantă a presei: "Se cer" articole cu crime, cazuri şocante, bătăi, sânge, conflict, "ţigani". Pentru că fac rating. La care un tânăr rrom a replicat: "Şi pornografia face rating".
Bănel Nicoliţă dă două goluri într-un meci cu Espagnol- el este "jucătorul român de la Steaua"
Bănel Nicoliţă dă un autogol într-un meci cu Real Madrid-presa românească de a doua zi titrează "S-a înecat ca ţiganul la mal", forumurile se umplu de invective de genul "ţigan împuţit" sau "ţigan borât".
Terminologia oficială a statului român şi a Uniunii Europene impune termenul de "rrom" şi "Roma population". Dar există şanse ca prietenii voştri de etnie rromă să nu se supere dacă le spuneţi numai în cadru privat "ţigan". De vreme ce cuvântul "ţigan" emis în piaţa publică tinde să coaguleze resentimentele rasiştilor sau ale neonaziştilor, trebuie evitat a fi folosit în public, în ciuda recomandărilor lui Mădălin Voicu. Plus că termenul de "rrom"/"Roma" este mult mai vechi decât cel de "ţigan"/"gypsy". Totuşi Wikipedia în română spune că ţiganii sunt un mare grup etnic care cuprinde printre altele şi pe rromi. Poate că funcţionează aceeaşi ierarhie ca la traci-geto-daci (ţigani-rromi).
Ştiaţi că...
-rromii căldărari nu-şi spală hainele cu care acoperă partea inferioară a corpului împreună cu cele care acoperă partea superioară? Partea inferioară a trupului este considerată impură. De exemplu, nu ar spăla o şosetă sau un pantalon cu un tricou sau o bluză. Aş fi curios să aflu dacă se aplică această credinţă şi când rromul căldărar trăieşte într-o comunitate dominată de majoritari.
-celebrul dans flamenco este specific culturii rrome? El a fost preluat de cultura spaniolă şi de latino-americani.
-limba rromilor se numeşte romani? Ea face parte din familia de limbi indoeuropene.
O întrebare la care vă invit să meditaţi: "În ce măsură bisericile creştine, ortodoxă, catolică, protestantă, neoprotestantă, din România acordă suport financiar sau ajutoare în produse familiilor din comunităţile rrome comparativ cu intervenţia caritabilă exercitată în comunităţile nerrome?"
Dacă aveţi vreun comentariu de postat la acest articol, vă rog să folosiţi un limbaj civilizat, fără injurii, denigrări, ameninţări sau lozinci rasiste. Să aduceţi argumente. Să respectaţi dreptul CELUILALT la opinie proprie. Să încercaţi măcar să vă puneţi în pielea CELUILALT.
Folosesc termenul oficial de rromi pentru că acest blog este public. Nu există o regulă în ceea ce priveşte adresarea în cadru privat.
Nu inteleg care-i problema la cazare. MEDIA trebuie sa fie singurul criteriu. Multi sunt bolnavi inchipuiti ... cu certificate medicale date pe sest de medicul de familie.
RăspundețiȘtergereDe ce sa dam cazare prostilor cu 5 numai ca e tigan si sa lasam afara un student de media 8, dar care e roman? Nu e destul ca au locuri separate la admitere, la care oricum intra cu 5?
Eu zic ca nu tiganii sunt discriminati pozitiv, ci romanii sunt discriminati, ei neavand loc caldut la buget timp de 3 ani.
servus
In primul si primul rand, sunt o fata de etnie rroma, studenta la cadastru. Si in timp ce „altii” vor sa obtina un loc la buget sau camin cu o medie de 8, eu le obtin cu o medie mai mare de 9. Deci, baiete, nu toti rromi sunt admisi cu medii de 5, te sfatuiec sa casti putin mai bine ochi, sunt foarte multe cazuri asemanatoare cu al meu, dar care nu sunt cunoscute. Daca suntem de etnie rroma nu inseamna ca avem un coeficient de inteligenta mai mic, dimpotriva, s-ar putea sa va uimim.
RăspundețiȘtergereFiecare padure are uscaturile ei, cati romani sunt care omoara si jefuiesc? cati capi mafioti romani sunt dati in urmarire?
In ziua de azi ciminalii circula in largul lor, copii isi dau afara parintii din casa, copilul isi omoara parintele, si nu vorbesc prostii, urmariti stirile. Ceea ce chiar m-a socat si uimit au fost vreo doua cazuri pe care le-am auzit la stiri, dar care curios nu au fost mediatizate chiar deloc, au fost pomenite doar o data: tatal si-a violat fata in repetate randuri, i-a facut copii, totul a fost in regula, alt caz tatal intretine relatii sexuale cu fiica lui si ii face copii, in ambebe cazuri fetele negau faptul, ei bine „tiganii” nu se preteaza la asemenea inceste .
Totul este o chestiune de timp. Majoritatea rromilor sunt inca needucati, dar asta se va rezolva in timp.
Traditiile noastre vi se par interesante, problemele noastre fac rating, dar in acelasi timp ne si criticati.
Dupa cum am mai spus, fiecare padure are uscaturile lor. Inainte sa criticati un rrom, mai bine uitati-va CU ATENTIE la voi in ograda si dupa aceea dati-va cu parerea.
UN RROM NU BANEFICIAZA DE ACELEASI AVANTAJE CA ALE UNUI NERROM DE familie nu sunt sprijiniti ba chiar merg la scoala pe furis, invata pe furis pentru ei este o adevarata lupta mesul la scoala si cred k macar discriminarea pozitiva sa ii ajute desi nu cred k este de ajuns de exemplu sora mea a intrat la buget pe locuri de rromi iar acum in ultimul an i-au spus k daca nu plateste taxa o da afara din facultate au spus k nu mai este valabila discriminarea pozitiva in totalitate
RăspundețiȘtergereS-a creat o campanie online impotriva discriminarii pozitive din partea autoritatilor. Ar trebui sa avem cu totii sanse egale, nu sa primeasca minoritatile casa gratis doar pentru ca sunt....minoritati.
RăspundețiȘtergereSustineti campania aici:
http://oppinio.ro/campanie/campanie-impotriva-discriminarii-pozitive