joi, 8 iulie 2010

Statul român a pierdut la CEDO pentru că a tăiat salariul unui bugetar. Salariul este un drept de posesie, spune CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat statul roman la 15 iunie 2010, in cauza “Muresan vs. Romania” pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil intr-o speta de reducere nejustificata a salariului unui chirurg veterinar din Cluj. Judecatorii CEDO au conchis ca drepturile salariale reprezinta un drept de posesie, si ca fiecare cetatean are dreptul la un linistit beneficiu al posesiilor sale. Pe baza acestei hotarari, toti salariatii bugetari carora li se vor taia abuziv salariile de catre autoritati, pot obtine castig de cauza la instantele nationale. Circumstantele cazului arata ca Alexandru Muresan, fost chirurg veterinar la Directia Sanitar Veterinara (DSV) Cluj si director al diviziunii de control a alimentatiei, a fost victima unei restructurari ordonate de Ministerul Agriculturii. In 2001, ministerul a cerut DSV sa-si reorganizeze activitatea si sa desfiinteze un numar de posturi. Ca efect al deciziei de disponibilizare, Alexandru Muresan a fost debarcat din functia detinuta, prin decizie a DSV, oferindu-i-se un post inferior, iar salariul i-a fost redus de la 5,3 milioane lei vechi, la 2 milioane, pe motiv ca salariatul nu ar fi corespuns la capitolul evaluarii realizarilor profesionale. Muresan s-a adresat Tribunalului Cluj, care la 10 octombrie 2001 a desfiintat decizia DSV si a dispus ca reclamantul sa fie reincadrat pe functia anterior detinuta, iar salariul sa-i fie platit la valoarea initiala de 5,3 milioane lei vechi. In final, DSV s-a conformat doar partial hotararii judecatoresti, reincadrandu-l pe functia anterior detinuta si achitandu-i in parte diferenta salariala pe perioada destituirii. Din aprilie 2002, DSV a recidivat in atitudinea sicanatorie fata de angajat, prin faptul ca a decis sa-i plateasca un salariu de doar 3,8 milioane lei vechi. Alexandru Muresan s-a adresat din nou instantelor de judecata, si a castigat ca si prima data. Numai ca la capitolul punerii in executare a hotararii judecatoresti din 10 octombrie 2001, Tribunalul Cluj a suspendat executarea la 18 octombrie 2001, iar in octombrie 2002, prin hotarare definitiva, Curtea de Apel Cluj a luat act ca reclamantului i s-au platit in totalitate diferentele salariale cuvenite, desi acesta nu le primise decat partial. Din luna mai 2003, DVS a continuat seria sicanelor si a decis sa-i plateasca chirurgului doar 30% din idemnizatia cuvenita functiei sale de conducere. In octombrie 2004, Curtea de Apel Cluj i-a facut din nou dreptate, iar DSV a fost nevoita sa-l despagubeasca pe salariat.

CEDO califica dreptul salarial “o posesie”
Alexandru Muresan s-a adresat Curtii de la CEDO, aratand ca autoritatile au executat doar partial hotararea judecatoreasca din 2001, care a constatat ca i s-a redus fara drept salariul. Precum si faptul ca i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil atunci cand o alta instanta de judecata a considerat ca i s-ar fi platit diferentele salariale cuvenite. Judecatorii europeni au stabilit ca hotararea judecatoreasca din 10 octombrie 2001, care a stabilit ca lui Muresan i s-au incalcat drepturile salariale reprezinta “o posesie” - cu alte cuvinte un fel de titlu de proprietate. De asemenea, CEDO de la Strasbourg a constatat ca diferentele salariale nu i s-au platit reclamantului in totalitate. CEDO a respins si apararile Guvernului, care a sustinut ca autoritatile nu mai aveau nicio obligatie de plata, cata vreme o alta sentinta judecatoreasca a stabilit ca nu exista diferente. CEDO a considerat ca a doua sentinta a incalcat principiul certitudinii legale, si ca atare a fost incalcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, obligand statul roman la plata catre Alexandru Muresan a unor daune materiale si morale de 6000 euro. In motivarea finala, CEDO a aratat ca prin modul in care i-a fost redus salariul si apoi, dupa ce i s-au recunoscut drepturile in instanta, despagubirea sa a fost blocata printr-o alta hotarare, a avut loc: “o grava interferenta in drepturile solicitantului de a avea acces la instanta si un linistit beneficiu al posesiilor sale”.

Analiză detaliată şi sfaturi pe blogul lui lui Gabriel Teodorescu AICI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu