duminică, 26 iunie 2011

Demoscleroza, prăbuşirea liberalismului şi renaşterea dictaturii de extremă-dreapta

Demoscleroza, prăbuşirea liberalismului şi renaşterea dictaturii de extremă-dreapta

Prin demoscleroză se înţelege acea stare ireversibilă şi anticipată a sistemelor democratice actuale marcate de: comunicare defectuoasă dintre Alegător şi politician, confiscarea deciziei publice de către corporaţii şi grupuri de lobby, poziţionarea proprietarilor media de partea unei grupări politice care îşi datorează puterea tocmai acestei poziţionări, utilizarea unui dublu limbaj, adică unul pentru audienţă externă şi altul pentru audienţa internă, incapacitatea unor curente ideologice de a prelua elemente din alte curente ideologice, creşterea cheltuielilor de înarmare şi securitate în dauna investiţiilor în educaţie, sănătate şi cultură.

Comunicarea defectuoasă dintre Alegător şi politician

Comunicarea publică în principal din ţările foste comuniste, foste dictaturi, foste colonii dar şi democraţii consolidate prezintă defecţiuni majore care duc la o ruptură ireversibilă dintre Alegător şi politician. Demnitarul ales nu mai are legimitate clară, democratică, nefiind ales întotdeauna în cunoştinţă de cauză şi de o majoritate.

Registrul autist în care are loc această comunicare duce la radicalizarea poziţiilor.

Confiscarea deciziei publice de către corporaţii şi grupuri de lobby

Demnitarii statului sunt tributari presiunilor exercitate de corporaţii şi grupuri de lobby. Acestea deţin averi uriaşe, pe baza unui capitalism slab reglementat. Alegătorii se simt ca o masă amorfă incapabilă de reacţie. Procesul de consultare publică nu este ingenuu, este manevrat de decidenţi în aşa fel încât punctele de vedere exprimate şi valide să fie şi cele finale.

Poziţionarea proprietarilor media de partea unor grupări politice

Grupările politice care beneficiază din plin de o notorietate pozitivă din partea trusturilor media sunt în general conservatoare, de centru-dreapta sau de extremă-dreapta.

Informaţia politică vine la pachet şi cu analiza/interpretarea ei. Consumatorului de media nu i se cere să cântărească, să judece, să caute.

Utilizarea dublului limbaj

Multe ţări zise democratice susţin pe ascuns regimuri dictatoriale sau autoritare din interese economice sau geopolitice. În schimb, pentru audienţa internă clasa conducătoare creează un discurs umanist. Intervenţiile militare sunt prezentate ca având motive umanitare.

Actele de genocid au loc sub privirile comunităţii internaţionale.

Intoleranţa ideologică

Multe regimuri democratice recente sunt marcate de infiltrarea în clasa conducătoare de agenţi reciclaţi ai dictaturilor. Problemele sociale se datorează faptului că reflexele totalitare se manifestă în lanţ. Construcţiile democratice recente sunt subminate din interior.

Drepturile omului, feminismul, ecologismul şi anarhismul de strânga sunt marginalizate în ţările ortodoxe, foste dictaturi sau foste imperii coloniale.

Creşterea cheltuielilor de înarmare şi securitate în dauna investiţiilor în educaţie, sănătate şi cultură

Grupările conservatoare, de centru-dreapta sau de extremă-dreapta susţin cheltuieli constante sau crescute pentru înarmare şi securitate în defavoarea investiţiilor în educaţie, sănătate şi cultură

Educaţia, sănătatea şi cultura sunt domenii afectate de reduceri bugetare drastice deoarece nu aduc profit material. Clasa de mijloc şi marginile societăţii sunt afectate din plin. Şomajul este compensat prin exploatarea excesivă a angajaţilor existenţi. Ţările democratice pregătesc armata şi poliţia pentru intervenţii împotriva populaţiei: cresc cheltuielile pentru materiale şi echipamente şi pentru instruirea personalului.

Niciun comentariu: