Miercuri,
9 februarie 2005
Către,
BIROUL PENTRU AFACERI
EUROPENE ŞI EURASIATICE/ BIROUL PENTRU AFACERI NORD ŞI CENTRAL-EUROPENE
DE TRANSMIS LA USAID ŞI
DEPARTAMENTUL JUSTIŢIEI LA OFICIUL PENTRU PROGRAME EXTERNE DE ASISTENŢĂ ŞI PREGĂTIRE PENALĂ
Subiect:
Grupurile societăţii civile din România
exprimă un optimism rezervat referitor la progresul luptei anticorupţie
1. Rezumat.
La o masă rotundă organizată de ambasadă, reprezentanţi de seamă ai societăţii
civile din România au exprimat un optimism rezervat despre eforturile
anticorupţie ale noului preşedinte Traian Băsescu. Conform sondajelor, pentru
majoritatea românilor, corupţia rămâne o îngrijorare majoră. În timp ce
recunosc existenţa mai multor provocări ale luptei anticorupţie, participanţii
au oferit o varietate de idei pentru combaterea corupţiei, dar au apreciat aparenta
„voinţă politică” a lui Băsescu şi presiunile UE drept forţe pozitive în sensul
eforturilor anticorupţie. Reprezentanţii societăţii civile au menţionat reforma
administraţiei publice şi creşterea participării publice în procesul politic
drept ingrediente de bază pentru succesul pe termen lung.
2. Organizaţiile
de seamă ale societăţii civile din România, împreună cu reprezentanţii OECD şi
ai ambasadelor britanice şi americane au discutat eforturile anticorupţie din
România la o masă rotundă din 2 februarie organizată de şeful Oficiului Juridic
al ambasadei. Organizaţiile participante au inclus pe acelea din prim-planul
eforturilor societăţii civile din România de a educa publicul cu privire la
impactul corupţiei şi să preseze Guvernul Român să ia măsurile necesare. Ele au
cuprins Transparency International, Fundaţia pentru o Societate Deschisă,
Camera Americană de Comerţ, Consiliul Investitorilor Străini şi Iniţiativa
Juridică Americană a Uniunii Avocaţilor pentru Europa Centrală şi Eurasia.
Grupuri de reflecţie române influente au inclus Societatea Academică din
România şi Institutul pentru Politici Publice. Organizaţiile locale influente
care militează pentru implementarea democraţiei au inclus: Asociaţia Pro
Democraţia, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi Centrul Român pentru
Jurnalism Independent.
O chestiune de voinţă politică?
3. Pe
ansamblu, participanţii au susţinut ideea că noul guvern din jurul PNL-PD, raportat
la afirmaţiile ferme ale preşedintelui Băsescu împotriva corupţiei, oferă un
catalizator pentru reîmprospătarea bătăliei împotriva corupţiei din România. În
timp ce unii participanţi au remarcat că guvernul precedent a dat dovadă de o „voinţă
politică” redusă pentru lupta anticorupţie, cei mai mulţi au căzut de acord că
Băsescu şi echipa sa- cel puţin la începutul administraţiei sale- par dedicaţi
luării unor măsuri serioase şi ferme pentru a combate corupţia. Unii din paşii
de început ai Guvernului includ desemnarea de către Băsescu a eforturilor
anticorupţie drept „prioritate a securităţii naţionale”, dar şi planuri de
analiză strictă a declaraţiilor de avere ale demnitarilor prin Consiliul
Naţional de Integritate şi decizia din 27 ianuarie de a elimina imunitatea
pentru foştii miniştri. Participanţii au observat că o provocare majoră pentru
noul guvern va fi să reziste tentaţiei de a îndrepta eforturile anticorupţie
doar împotriva Partidului Social-Democrat, de opoziţie. Băsescu şi-a exprimat
angajamentul de a păstra un statut de „neutralitate politică” în lupta
anticorupţie. Reprezentanţii societăţii civile prezenţi la dezbatere şi-au exprimat
intenţia de a-i considera răspunzători de îndeplinirea promisiunilor pe
Băsescu, Primul-Ministru Călin Popescu Tăriceanu şi pe alţii de guvern.
4. Transparency
International şi Asociaţia Pro Democraţia au mai subliniat criticile aduse de
UE luptei anticorupţie din România drept o forţă motivaţională puternică pentru
a sprijini acţiunile Guvernului Român. Un reprezentant al ambasadei Regatului
Unit a remarcat că presiunea externă din partea UE este acum dublată de
presiunea internă exercitată de Preşedintele Băsescu prin desemnarea
eforturilor anticorupţie drept „prioritate a securităţii naţionale”. El a
observat că guvernul lui Băsescu are nevoie de câteva „victorii rapide” pentru
a transmite un mesaj puternic şi pentru a îmbunătăţi percepţia publică, în timp
ce este necesar să se recunoască faptul că adevărata luptă împotriva corupţiei
sistemice din România este un proces de lungă durată.
Strategia Anticorupţie a Guvernului
Român: mai mult decât bune intenţii?
5. Strategia
Naţională Anticorupţie a României pentru perioada 2005-2007, ce urmează a fi
dată publicităţii în martie, a reieşit drept punct central al discuţiei.
Această strategie care succede programului de anticorupţie eşuat pentru
perioada 2001-2004 este proiectată a servi atât drept cadru de lucru, cât şi
plan de acţiuni pentru politicile guvernamentale anticorupţie. Madeleine Crohn
de la Asociaţia Avocaţilor Americani (ABA-CELI) a remarcat faptul că strategia
este strâns legată de „clauza de salvargare” privind admiterea în UE, care
militează pentru un audit independent al strategiei anticorupţie în vigoare
până în martie 2005, împreună cu o strategie multianuală, incluzând standarde
şi obiective definite clar. Nerealizarea acestor cerinţe ar putea să amâne
admiterea în UE cu un an. Criticii Strategiei Naţionale Anticorupţie, precum
reprezentantul local al Transparency International, au subliniat că ezitările
din spatele noi strategii pentru perioada 2005-2007 ar putea crea impresia unui
fals progres, în raport cu lipsa implementării şi blocaje depistate printre
obiectivele din perioada 2001-2004.
6. Mulţi
dintre participanţii de la dezbatere au apreciat procesul de elaborare a
strategiei, condus de Ministerul Justiţiei, drept necorespunzător, luând în
considerare faptul că mulţi decidenţi nu au fost incluşi în procesul iniţial de
consultare. Un reprezentant al oficiului anticorupţie al OECD şi-a exprimat îngrijorarea
că Ministerul Justiţiei nu are capacitatea internă de a dezvolta o astfel de
strategie cu bătaie lungă. A remarcat că numai 5 angajaţi lucrează la schiţarea
şi dezvoltarea Strategiei Naţionale Anticorupţie. Opinia ei a fost că conceptul
de consultare cu societatea civilă, mediul de afaceri şi liderii guvernamentali
este un concept relativ nou în România,a cărui aplicare este împiedicată de
nivelul de comunicare dintre agenţiile guvernamentale care lasă mult de dorit.
7. Alţi
participanţi au ridicat probleme funamentale legate de dezvoltarea Strategiei Naţionale
Anticorupţie în ceea ce priveşte „valoarea sa adăugată”. Au mai remarcat lipsa
a două elemente-cheie din Strategia Naţională Anticorupţie 2001-2004:
indicatori clari de performanţă şi răspunderea, deşi alţi participanţi au
crezut că vor fi făcuţi paşi de corectare a acestor deficienţe în cadrul
Strategiei 2005-2007. Participanţii au căzut de acord că decidenţii din rândul
agenţiilor guvernamentale, societăţii civile şi mediului de afaceri au nevoie
de un semnal politic puternic din partea guvernului pentru a implementa
Strategia. O campanie naţională publicitară anticorupţie ar promova aceste
eforturi, au spus participanţii.
Paşi propuşi în combaterea
corupţiei
8. Reprezentanţii
societăţii civile au subliniat nevoia urgentă de a creşte participarea
publicului la procesul politic pentru a îmbunătăţi răspunderea oficialilor şi
pentru a combate corupţa. Eficientizarea şi creşterea răspunderii în rândul
administraţiei publice reprezintă o prioritate semnificativă. Conform
reprezentantului Transparency International, slăbiciunea administraţiei publice
este catalizator pentru corupţie. Sistemul hiperbirocratizat prezintă
oportunităţi numeroase pentru mită, de vreme ce nu nu se pot aplica controale
şi sancţiuni privind faptele demnitarilor.
Continuând pe această linie, Asociaţia Avocaţilor Americani (ABA-CELI) a
remarcat că un simplu pas precum o măsură de reducere a utilizării hârtiei ar
creşte semnificativ răspunderea şi eficienţa din administraţia publică. Câţiva
participanţi au susţinut nevoia de consolidare a celor 26 de agenţii
însărcinate cu verificarea aplicării deciziilor guvernamentale în cadrul unei
singure entităţi eficiente menite să reducă drastic birocratizarea.
9. Pe
partea legislativă, consilierul autorităţilor vamale din Regatul Unit a
recomandat schimbarea legislaţiei privind trecerea frontierii pentru a fi
reduse neclarităţile în ceea ce priveşte amenzile şi penalizările, prilej de plăţi
negociate şi mită, recomandând şi stabilirea unui cod de conduită a oficialilor
vamali. Câţiva participanţi au susţinut crearea unui larg grup de lucru
anticorupţie, compus din reprezentanţi guvernamentali şi neguvernamentali,
pentru a monitoriza implementarea Strategiei Anticorupţie. Alţii, incluzând pe
consilierul autorităţilor vamale din Regatul Unit, au susţinut ideea unui
comitet strategic de monitorizare şi raportare privind activitatea Parchetului
Naţional Anticorupţie ca modalitate de a îmbunătăţi eficienţa în dezvoltarea şi
implementarea strategiei anticorupţie a României.
Consiliul Naţional de Integritate:
Un pas înainte?
10. Transparency
International şi alte organizaţii ale societăţii civile au elogiat decizia
recentă a guvernului de crearea a Consiliului Naţional de Integritate
însărcinat cu verificarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor, precum şi
măsura adoptată pe 27 ianuarie de a renunţa la imunitatea penală a foştilor
miniştri. Participanţii au căzut de acord că aceste măsuri deschid calea unei
acţiuni ferme împotriva corupţiei la nivel înalt. Centrul Român pentru un
Jurnalism Independent a adus în discuţie recenta asumare a Ministerului
Justiţiei de a elimina calomnia din Codul Penal, pe care o văd drept un semnal
de încurajare, observând că frica de procurori i-a împiedicat adesea pe
jurnalişti să publice articole privitoare la corupţie.
Parchetul Naţional Anticorupţie:
Lipsa controlului parlamentar
11. Participanţii
la dezbatere au căzut de acord că PNA ar putea deveni un organism puternic în
lupta de combatere a corupţiei la nivel înalt. Cu toate acestea, câteva
schimbări fundamentale, precum convingerea procurorilor de a cerceta cauze
penale cu implicaţii politice, sunt necesare pentru realizarea adevăratului
potenţial al PNA. Reprezentanţii societăţii civile au avut opinii divergente
privitoare la schimbarea legislaţiei în sensul conferirii Parlamentului dreptului
de a controla activitatea PNA. Totuşi, a apărut un consens general privind
caracterul necorespunzător al controlului PNA de către Parlament, considerând
mai ales scepticismul public privind angajamentul PNA de a desfăşura anchete
imparţiale. Un participant a sugerat crearea unei comisii de analiză care să
evalueze periodic activitatea PNA şi să răspundă în faţa Parlamentului.
Evaluarea ar viza cazuri particulare şi nu eficienţa per ansamblu. În raport cu
controlul activităţii, participanţii au exprimat o preocupare legată de impactul procedurilor de administrare la
nivelul parchetelor. Această preocupare vizează 2 aspecte: în primul rând, ca
şi magistraţi, procurorii sunt răspunzători în faţa Consiliului Superior al
Magistraturii, CSM, pentru chestiuni legate de evaluare şi promovare, în al
doilea rând, există o exagerare privind limitele jurisdicţionale ale
controlului deciziilor administrative afectând politicile interne şi
priorităţile procurorilor. Pe scurt, deşi administrarea parchetelor precum PNA
poate fi subiect al criticilor, totuşi se remarcă nevoia de a recunoaşte
limitările la care sunt supuşi şefii prin intermediul legislaţiei şi organismele
de conducere precum CSM.
12. Reprezentanţii
societăţii civile au rezumat afirmând că vor continua monitorizarea
implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie. Au mai îndemnat pe
reprezentanţii americani şi britanici să continue promovarea unor măsuri dure
anticorupţie la nivelul oficialilor guvernamentali.
Comentariu
13. Corupţia
rămâne o chestiune semnificativă pentru publicul român. Drept dovadă, un sondaj
din noiembrie 2004 a arătat că, dintre preocupările cele mai mari ale
alegătorilor, 52% dintre respondenţi au afirmat că, în viaţa cotidiană,
corupţia joacă un rol important. Chestiunea a fost un factor-cheie care a dus
la victoria lui Băsescu în alegerile din decembrie, cu atât mai mult cu cât
alianţa sa de partide a fost percepută a fi mai dedicată combaterii corupţiei
şi mai puţin atinsă de acuzaţii de corupţie decât partidul de guvernare PSD.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu