sâmbătă, 20 iunie 2015

Cablograma ambasadei SUA de la Bucureşti din 9 februarie 2005 #1

Miercuri, 9 februarie 2005

Către,
BIROUL PENTRU AFACERI EUROPENE ŞI EURASIATICE/ BIROUL PENTRU AFACERI NORD ŞI CENTRAL-EUROPENE
DE TRANSMIS LA USAID ŞI DEPARTAMENTUL JUSTIŢIEI LA OFICIUL PENTRU PROGRAME EXTERNE DE ASISTENŢĂ ŞI PREGĂTIRE PENALĂ

Subiect: Grupurile societăţii civile din România exprimă un optimism rezervat referitor la progresul luptei anticorupţie


1.      Rezumat. La o masă rotundă organizată de ambasadă, reprezentanţi de seamă ai societăţii civile din România au exprimat un optimism rezervat despre eforturile anticorupţie ale noului preşedinte Traian Băsescu. Conform sondajelor, pentru majoritatea românilor, corupţia rămâne o îngrijorare majoră. În timp ce recunosc existenţa mai multor provocări ale luptei anticorupţie, participanţii au oferit o varietate de idei pentru combaterea corupţiei, dar au apreciat aparenta „voinţă politică” a lui Băsescu şi presiunile UE drept forţe pozitive în sensul eforturilor anticorupţie. Reprezentanţii societăţii civile au menţionat reforma administraţiei publice şi creşterea participării publice în procesul politic drept ingrediente de bază pentru succesul pe termen lung.
2.      Organizaţiile de seamă ale societăţii civile din România, împreună cu reprezentanţii OECD şi ai ambasadelor britanice şi americane au discutat eforturile anticorupţie din România la o masă rotundă din 2 februarie organizată de şeful Oficiului Juridic al ambasadei. Organizaţiile participante au inclus pe acelea din prim-planul eforturilor societăţii civile din România de a educa publicul cu privire la impactul corupţiei şi să preseze Guvernul Român să ia măsurile necesare. Ele au cuprins Transparency International, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Camera Americană de Comerţ, Consiliul Investitorilor Străini şi Iniţiativa Juridică Americană a Uniunii Avocaţilor pentru Europa Centrală şi Eurasia. Grupuri de reflecţie române influente au inclus Societatea Academică din România şi Institutul pentru Politici Publice. Organizaţiile locale influente care militează pentru implementarea democraţiei au inclus: Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi Centrul Român pentru Jurnalism Independent.

O chestiune de voinţă politică?

3.      Pe ansamblu, participanţii au susţinut ideea că noul guvern din jurul PNL-PD, raportat la afirmaţiile ferme ale preşedintelui Băsescu împotriva corupţiei, oferă un catalizator pentru reîmprospătarea bătăliei împotriva corupţiei din România. În timp ce unii participanţi au remarcat că guvernul precedent a dat dovadă de o „voinţă politică” redusă pentru lupta anticorupţie, cei mai mulţi au căzut de acord că Băsescu şi echipa sa- cel puţin la începutul administraţiei sale- par dedicaţi luării unor măsuri serioase şi ferme pentru a combate corupţia. Unii din paşii de început ai Guvernului includ desemnarea de către Băsescu a eforturilor anticorupţie drept „prioritate a securităţii naţionale”, dar şi planuri de analiză strictă a declaraţiilor de avere ale demnitarilor prin Consiliul Naţional de Integritate şi decizia din 27 ianuarie de a elimina imunitatea pentru foştii miniştri. Participanţii au observat că o provocare majoră pentru noul guvern va fi să reziste tentaţiei de a îndrepta eforturile anticorupţie doar împotriva Partidului Social-Democrat, de opoziţie. Băsescu şi-a exprimat angajamentul de a păstra un statut de „neutralitate politică” în lupta anticorupţie. Reprezentanţii societăţii civile prezenţi la dezbatere şi-au exprimat intenţia de a-i considera răspunzători de îndeplinirea promisiunilor pe Băsescu, Primul-Ministru Călin Popescu Tăriceanu şi pe alţii de guvern.

4.      Transparency International şi Asociaţia Pro Democraţia au mai subliniat criticile aduse de UE luptei anticorupţie din România drept o forţă motivaţională puternică pentru a sprijini acţiunile Guvernului Român. Un reprezentant al ambasadei Regatului Unit a remarcat că presiunea externă din partea UE este acum dublată de presiunea internă exercitată de Preşedintele Băsescu prin desemnarea eforturilor anticorupţie drept „prioritate a securităţii naţionale”. El a observat că guvernul lui Băsescu are nevoie de câteva „victorii rapide” pentru a transmite un mesaj puternic şi pentru a îmbunătăţi percepţia publică, în timp ce este necesar să se recunoască faptul că adevărata luptă împotriva corupţiei sistemice din România este un proces de lungă durată.
Strategia Anticorupţie a Guvernului Român: mai mult decât bune intenţii?
5.      Strategia Naţională Anticorupţie a României pentru perioada 2005-2007, ce urmează a fi dată publicităţii în martie, a reieşit drept punct central al discuţiei. Această strategie care succede programului de anticorupţie eşuat pentru perioada 2001-2004 este proiectată a servi atât drept cadru de lucru, cât şi plan de acţiuni pentru politicile guvernamentale anticorupţie. Madeleine Crohn de la Asociaţia Avocaţilor Americani (ABA-CELI) a remarcat faptul că strategia este strâns legată de „clauza de salvargare” privind admiterea în UE, care militează pentru un audit independent al strategiei anticorupţie în vigoare până în martie 2005, împreună cu o strategie multianuală, incluzând standarde şi obiective definite clar. Nerealizarea acestor cerinţe ar putea să amâne admiterea în UE cu un an. Criticii Strategiei Naţionale Anticorupţie, precum reprezentantul local al Transparency International, au subliniat că ezitările din spatele noi strategii pentru perioada 2005-2007 ar putea crea impresia unui fals progres, în raport cu lipsa implementării şi blocaje depistate printre obiectivele din perioada 2001-2004.

6.      Mulţi dintre participanţii de la dezbatere au apreciat procesul de elaborare a strategiei, condus de Ministerul Justiţiei, drept necorespunzător, luând în considerare faptul că mulţi decidenţi nu au fost incluşi în procesul iniţial de consultare. Un reprezentant al oficiului anticorupţie al OECD şi-a exprimat îngrijorarea că Ministerul Justiţiei nu are capacitatea internă de a dezvolta o astfel de strategie cu bătaie lungă. A remarcat că numai 5 angajaţi lucrează la schiţarea şi dezvoltarea Strategiei Naţionale Anticorupţie. Opinia ei a fost că conceptul de consultare cu societatea civilă, mediul de afaceri şi liderii guvernamentali este un concept relativ nou în România,a cărui aplicare este împiedicată de nivelul de comunicare dintre agenţiile guvernamentale care lasă mult de dorit.

7.      Alţi participanţi au ridicat probleme funamentale legate de dezvoltarea Strategiei Naţionale Anticorupţie în ceea ce priveşte „valoarea sa adăugată”. Au mai remarcat lipsa a două elemente-cheie din Strategia Naţională Anticorupţie 2001-2004: indicatori clari de performanţă şi răspunderea, deşi alţi participanţi au crezut că vor fi făcuţi paşi de corectare a acestor deficienţe în cadrul Strategiei 2005-2007. Participanţii au căzut de acord că decidenţii din rândul agenţiilor guvernamentale, societăţii civile şi mediului de afaceri au nevoie de un semnal politic puternic din partea guvernului pentru a implementa Strategia. O campanie naţională publicitară anticorupţie ar promova aceste eforturi, au spus participanţii.
Paşi propuşi în combaterea corupţiei
8.      Reprezentanţii societăţii civile au subliniat nevoia urgentă de a creşte participarea publicului la procesul politic pentru a îmbunătăţi răspunderea oficialilor şi pentru a combate corupţa. Eficientizarea şi creşterea răspunderii în rândul administraţiei publice reprezintă o prioritate semnificativă. Conform reprezentantului Transparency International, slăbiciunea administraţiei publice este catalizator pentru corupţie. Sistemul hiperbirocratizat prezintă oportunităţi numeroase pentru mită, de vreme ce nu nu se pot aplica controale şi sancţiuni privind faptele demnitarilor.  Continuând pe această linie, Asociaţia Avocaţilor Americani (ABA-CELI) a remarcat că un simplu pas precum o măsură de reducere a utilizării hârtiei ar creşte semnificativ răspunderea şi eficienţa din administraţia publică. Câţiva participanţi au susţinut nevoia de consolidare a celor 26 de agenţii însărcinate cu verificarea aplicării deciziilor guvernamentale în cadrul unei singure entităţi eficiente menite să reducă drastic birocratizarea.
9.      Pe partea legislativă, consilierul autorităţilor vamale din Regatul Unit a recomandat schimbarea legislaţiei privind trecerea frontierii pentru a fi reduse neclarităţile în ceea ce priveşte amenzile şi penalizările, prilej de plăţi negociate şi mită, recomandând şi stabilirea unui cod de conduită a oficialilor vamali. Câţiva participanţi au susţinut crearea unui larg grup de lucru anticorupţie, compus din reprezentanţi guvernamentali şi neguvernamentali, pentru a monitoriza implementarea Strategiei Anticorupţie. Alţii, incluzând pe consilierul autorităţilor vamale din Regatul Unit, au susţinut ideea unui comitet strategic de monitorizare şi raportare privind activitatea Parchetului Naţional Anticorupţie ca modalitate de a îmbunătăţi eficienţa în dezvoltarea şi implementarea strategiei anticorupţie a României.
Consiliul Naţional de Integritate: Un pas înainte?
10.  Transparency International şi alte organizaţii ale societăţii civile au elogiat decizia recentă a guvernului de crearea a Consiliului Naţional de Integritate însărcinat cu verificarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor, precum şi măsura adoptată pe 27 ianuarie de a renunţa la imunitatea penală a foştilor miniştri. Participanţii au căzut de acord că aceste măsuri deschid calea unei acţiuni ferme împotriva corupţiei la nivel înalt. Centrul Român pentru un Jurnalism Independent a adus în discuţie recenta asumare a Ministerului Justiţiei de a elimina calomnia din Codul Penal, pe care o văd drept un semnal de încurajare, observând că frica de procurori i-a împiedicat adesea pe jurnalişti să publice articole privitoare la corupţie.
Parchetul Naţional Anticorupţie: Lipsa controlului parlamentar
11.  Participanţii la dezbatere au căzut de acord că PNA ar putea deveni un organism puternic în lupta de combatere a corupţiei la nivel înalt. Cu toate acestea, câteva schimbări fundamentale, precum convingerea procurorilor de a cerceta cauze penale cu implicaţii politice, sunt necesare pentru realizarea adevăratului potenţial al PNA. Reprezentanţii societăţii civile au avut opinii divergente privitoare la schimbarea legislaţiei în sensul conferirii Parlamentului dreptului de a controla activitatea PNA. Totuşi, a apărut un consens general privind caracterul necorespunzător al controlului PNA de către Parlament, considerând mai ales scepticismul public privind angajamentul PNA de a desfăşura anchete imparţiale. Un participant a sugerat crearea unei comisii de analiză care să evalueze periodic activitatea PNA şi să răspundă în faţa Parlamentului. Evaluarea ar viza cazuri particulare şi nu eficienţa per ansamblu. În raport cu controlul activităţii, participanţii au exprimat o preocupare legată de  impactul procedurilor de administrare la nivelul parchetelor. Această preocupare vizează 2 aspecte: în primul rând, ca şi magistraţi, procurorii sunt răspunzători în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, CSM, pentru chestiuni legate de evaluare şi promovare, în al doilea rând, există o exagerare privind limitele jurisdicţionale ale controlului deciziilor administrative afectând politicile interne şi priorităţile procurorilor. Pe scurt, deşi administrarea parchetelor precum PNA poate fi subiect al criticilor, totuşi se remarcă nevoia de a recunoaşte limitările la care sunt supuşi şefii prin intermediul legislaţiei şi organismele de conducere precum CSM.
12.  Reprezentanţii societăţii civile au rezumat afirmând că vor continua monitorizarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie. Au mai îndemnat pe reprezentanţii americani şi britanici să continue promovarea unor măsuri dure anticorupţie la nivelul oficialilor guvernamentali.
Comentariu
13.  Corupţia rămâne o chestiune semnificativă pentru publicul român. Drept dovadă, un sondaj din noiembrie 2004 a arătat că, dintre preocupările cele mai mari ale alegătorilor, 52% dintre respondenţi au afirmat că, în viaţa cotidiană, corupţia joacă un rol important. Chestiunea a fost un factor-cheie care a dus la victoria lui Băsescu în alegerile din decembrie, cu atât mai mult cu cât alianţa sa de partide a fost percepută a fi mai dedicată combaterii corupţiei şi mai puţin atinsă de acuzaţii de corupţie decât partidul de guvernare PSD.


[Thomas L. ] Delare

SURSA

Niciun comentariu: