duminică, 13 martie 2016

Hibrizii Moscovei lovesc la Bucureşti.

Am primit cu îngrijorare anunţul preşedintelui Iohannis privind retragerea Ordinului Steaua României pastorului Laszlo Tokes. Ştiam că această abordare va duce la escaladarea tensiunilor etnice, operaţiune aflată permanent în atenţia intelligence-ului de peste tot.
Să vedem cine sunt personajele de pe scenă.
Klaus Iohannis este preşedintele de etnie germană şi aparţinând unui cult minoritar, care a beneficiat de tumultul diasporei româneşti din Europa Occidentală. Primar al Sibiului, frecventat asiduu de către magnaţi controversaţi precum March Rich şi Ilie Carabulea, a fost propulsat în prim-planul politicii româneşti în urma retragerii intempestive a lui Crin Antonescu, adversar declarat al implicării serviciilor de informaţii româneşti în jocul politic.
Laszlo Tokes este agent al spionajului maghiar, folosit ca agitator în evenimentele premergătoare lui decembrie 1989, promovat vicepreşedinte al Parlamentului European de către Partidul Popular European care cuprindea şi partidul prezidenţial PDL.
Jocul la două capete este caracteristică a politicienilor români. Dacă preşedintele Băsescu a demarat procedurile de retragere a Ordinului Steaua României pastorului Tokes, aspect contestat în justiţie, atunci cum se explică faptul că tot preşedintele Băsescu şi-a dat concursul prin aliaţii săi politici la promovarea pastorului într-o înaltă funcţie europeană.
Preşedintele Băsescu, ajuns comandant suprem al Forţelor Armate în urma unei campanii furibunde anticorupţie şi anticomuniste, a fost un navigator prin ape tulburi nu numai înainte de 1989, dar şi în timpul Mineriadei din iunie 1990, Mineriadă care a reintrat în malaxorul justiţiei independente.
Anunţul Preşedinţiei (3 martie) vine:
-după vizita consilierului prezidenţial Dan Mihalache în SUA (luna februarie)
-înainte de Marşul Secuilor organizat de către Consiliul Naţional Secuiesc (10 martie).
În calitate de observator al mişcărilor de trupe neînarmate, avizat lectorial de către Ovidiu Ohanesian, Ciprian Nastasiu şi Aurel Rogojan, nu cred în coincidenţe şi sunt convins că toate următoarele aspecte sunt legate între ele:
-reconfimarea pupilei pedeliste la şefia structurii anticorupţie în contextul anchetării foştilor aliaţi politici prezidenţiali pentru operaţiuni băneşti totalizând zeci de miliarde de euro
-închiderea dosarului Revoluţiei de către procurorii militari independenţi şi contestarea procedurii de către asociaţia lui Doru Mărieş, şi redeschiderea dosarului Mineriadei din iunie 1990
-retragerea Ordinului Steaua României pastorului Tokes şi apariţia unei formaţiuni paramilitare ultranaţionaliste proromâneşti
-provocările unioniştilor (unirea României şi Basarabia) şi moldoveniştilor (unirea celor 2 Moldove), comandate la Moscova, la unison cu încălzirea la foc mic a conflictului interetnic şi diplomatic dintre români şi unguri (inclusiv maghiarii din Ardeal)
-situarea recentă şi lacrimogenă a generalului Rogojan pe o poziţie aşa-zis naţională, în urma criticilor aduse fostului ambasador SUA, Mark Gitenstein, avocat de lobby, poziţionare datorată nemulţumirilor vocale din zona societăţii civile fără comandă politică sau operativă, ca succesiune la dezvăluirile sale legate de malversaţiunile financiare ale lui Eugen Tomac de la Mişcarea Populară/Departamentul Românilor de Pretutindeni/SIE/GRU
-în condiţiile în care Filip Teodorescu reclama prezenţa lucrătorilor DSS printre revoluţionarii din 1989, iar Iulian Vlad reclama prezenţa lucrătorilor DSS în sediul Comitetului Central printre revoluţionarii din 1989, Societatea Timişoara solicită, tardiv, retragerea tuturor drepturilor demnitarilor comunişti care au preluat puterea în decembrie 1989
-condamnarea lui Alexandru Vişinescu, torţionar al deţinuţilor politici de pe vremea ocupaţiei sovieto-comuniste, în urma directivelor transmise anticomuniştilor aflaţi sub tutela IICMER şi a lui Vladimir Tismăneanu, pentru a se reîncălzi ciorba anticomunistă, numai bună a fi servită românilor avizi după dreptate, justiţie şi libertate.

Niciun comentariu: