Am aflat în această seară că prietenul lui Valentin Miron (un cetățean Tache) și familia sa (o cetățeancă Luiza și un fiu Ștefan) au hotărât, în ultimul moment, să-i refuze adăpostul promis în cartierul Copou. Suspectez motive strict bănești. Acest prieten a fost căutat frecvent de către Valentin Miron de când a fost externat din spital. Niciuna din cele 3 persoane enumerate nu a făcut efortul de a mă contacta.
Rudele sale și cunoștințele sale de la Direcția de Asistență Socială Iași și de la Evidența Populației Iași nu i-au oferit vreun ajutor! Acestea ocupă funcții înalte în aceste 2 instituții.
Părintele Teșu și părintele Toma, 2 fețe bisericești cunoscute ieșenilor, nu i-au oferit ajutor locativ prin Mitropolie sau pe altă filieră, deși îi cunosc situația la perfecție, domnul Miron apelând la ei pentru ajutor!
Încă de când a fost internat la Spiridon, aflând de faptul că nu are unde să stea și că a fost găsit pe stradă, unde era din iarna lui 2019, i-am oferit sanctuar 1 săptămână, crezând că vor apărea rude sau prieteni de-ai săi, ceea ce nu s-a întâmplat, prelungindu-l până la împlinirea termenului de 1 lună, prin discuții și angajamente cu persoana care se ocupă de locuința în care stau eu (și în care stă în continuare domnul Miron). Nu sunt proprietarul locuinței.
Cred că este cazul ca rudele domnului Miron din județ să iasă la iveală și să-i sară în ajutor! Este vorba de familiile Miron, Olaru, Bîrleanu, Asandei, Albu și Leahu din Tomești, Aroneanu, Păun și municipiul Iași!
Cred că este cazul ca acele cunoștințe sus-puse cu care se mândrește domnul Miron să iasă la iveală și să-i sară în ajutor. Este vorba de un fost prim-ministru al României, un director de editură din Iași, foști și actuali șefi de instituții de cultură din Iași, profesori universitari, foști colegi de liceu de la fostul Liceu Sadoveanu acum Colegiul Național Iași, foști colegi de muncă. Și de ce nu, poate îi vor întinde o mână de ajutor pensionarii militari și rezerviștii din Iași dat fiind faptul că Valentin Miron este fiu de militar născut la Timișoara și mutat cu familia la Iași. Precizez că el nu mai are părinți naturali în viață, nici soția în viață, iar fiul vitreg, bolnav și el, este plecat în Anglia. Nu are: locuință, proprietăți, venituri, acte de identitate valabile, card de sănătate, pensie, card bancar.
Singurul ajutor de bază, esențial și critic pentru viața sa, pe care l-a primit a fost îngrijirea pe timpul spitalizării și schimbarea pansamentelor în ambulator. Donațiile au fost gândite ca soluție provizorie, temporară.
Piciorul i se reface rapid, speța sa medicală urmează a face obiectul unui studiu științific (după câte mi-a spus), este curiozitate medicală din punct de vedere al recuperării rapide a țesuturilor, la vârsta sa de 66 de ani, cu condiții preexistente.
Actualizare 14.10.2020
Domnul Valentin Miron nu mai este în grija mea de luni. Astăzi nu mi-a răspuns la telefon.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu