Rezultatele de la bac au reaprins discuţia despre calitatea resursei umane din sistemul de învăţământ.
1. Există mulţi profesori cu o pregătire de specialitate de excepţie, dar abilităţi pedagogice mediocre. Trebuie făcută distincţia între aceşti profesori şi cei mediocri din toate punctele de vedere.
2. Elevii compară permanent: proful ăla spune bancuri, ăla nu, proful ăla intră la timp, proful ăla pune note din burtă, ăla nu, dirigul meu motivează absenţele pe bandă rulantă, al tău e mai al dracului.
3. Nu este moral să faci pregătire în particular cu elevul tău de la clasă, oricare ar fi motivele. Dar situaţia este tolerată, unde se află, din inerţie.
4. Profesorii trebuie să încerce să prezinte elevilor finalitatea lecţiilor, trebuie să arate la ce sunt ele utile.
5. Profesorii trebuie să promoveze permanent un mesaj educaţional pozitiv.
6. Profesorii care îşi fac treaba în dorul lelii sunt mai bine văzuţi decât cei care încearcă şi reuşesc să-şi desfăşoare corect activitatea. Aici mentalităţile trebuie schimbate.
7. Profesorii slabi preferă să critice pe alţii pentru a nu fi criticaţi ei înşişi.
8. Profesorii slabi obişnuiesc să-şi bârfească colegii de faţă cu elevii.
9. Profesorii tineri sunt oprimaţi de cei mai puţin tineri. Li se cere să facă ceva într-un anumit mod, fără a li se explica de ce. Li se cere să intre în atmosferă: dacă lumea nu-şi face treaba, nici ei nu trebuie să-şi facă treaba.
10. În mediul rural, profesorii de română şi de matematică sunt cei mai vizibili. Acolo este subiectivitate mare la evaluare. Profesorul, mai ales dacă este al locului, tinde să supraevalueze elevul. Profesorul care face naveta de la oraş la ţară este reclamat de părinţi că pune note mici. Asta dacă îşi face treaba.
11. În şcolile mici se copiază pe rupte la testele de clasa a VIII-a.
12. În mediul rural, sunt foarte multe şcoli care dispun, în cel mai bun caz, de un xerox vechi, uneori greu accesibil de către profesori.
13. În mediul rural, nu prea se obişnuieşte utilizarea softurilor educaţionale în mod intensiv.
14. Unii diriginţi aplică măsuri diferite pentru un număr mare de absenţe: fie nu scad niciun punct, fie scad un punct pentru 300 de absenţe sau lasă repetent elevul prin scăderea notei la purtare sub 6 anuală.
15. Unii diriginţi cheamă părinţii la şcoală, dar părinţii nu vin, fie pentru că nu ştiu, nu vor sau nu pot. Alţi diriginţi evită contactul cu părinţii deoarece sunt conştienţi că folosesc metode fără finalitate pozitivă.
16. Unii profesori se războiesc între ei scăzând notele elevilor celuilalt.
17. Unii profesori pun în mod intenţionat note mici pentru a li se oferi şpagă sau pentru a li se cere ca elevii lor să facă pregătire cu ei.
18. Majoritatea profesorilor nu au conştiinţa apartenenţei la un corp profesional.
19. Majoritatea profesorilor sunt trataţi ca nişte sclavi de către părinţi.
20. Unii profesori lucrează din şi cu plăcere cu elevii. Elevii care deranjează orele: în trecut fie au fost jigniţi de elevi, profesori şi au fost afectaţi emoţional, fie sunt etichetaţi negativ şi marginalizaţi de colegi şi profesori. Deranjatul orelor nu este decât o modalitate de a atrage atenţia. Dacă elevul trăieşte într-un mediu/anturaj toxic, va reproduce acest mediu în clasă pentru a se simţi puternic.
1. Există mulţi profesori cu o pregătire de specialitate de excepţie, dar abilităţi pedagogice mediocre. Trebuie făcută distincţia între aceşti profesori şi cei mediocri din toate punctele de vedere.
2. Elevii compară permanent: proful ăla spune bancuri, ăla nu, proful ăla intră la timp, proful ăla pune note din burtă, ăla nu, dirigul meu motivează absenţele pe bandă rulantă, al tău e mai al dracului.
3. Nu este moral să faci pregătire în particular cu elevul tău de la clasă, oricare ar fi motivele. Dar situaţia este tolerată, unde se află, din inerţie.
4. Profesorii trebuie să încerce să prezinte elevilor finalitatea lecţiilor, trebuie să arate la ce sunt ele utile.
5. Profesorii trebuie să promoveze permanent un mesaj educaţional pozitiv.
6. Profesorii care îşi fac treaba în dorul lelii sunt mai bine văzuţi decât cei care încearcă şi reuşesc să-şi desfăşoare corect activitatea. Aici mentalităţile trebuie schimbate.
7. Profesorii slabi preferă să critice pe alţii pentru a nu fi criticaţi ei înşişi.
8. Profesorii slabi obişnuiesc să-şi bârfească colegii de faţă cu elevii.
9. Profesorii tineri sunt oprimaţi de cei mai puţin tineri. Li se cere să facă ceva într-un anumit mod, fără a li se explica de ce. Li se cere să intre în atmosferă: dacă lumea nu-şi face treaba, nici ei nu trebuie să-şi facă treaba.
10. În mediul rural, profesorii de română şi de matematică sunt cei mai vizibili. Acolo este subiectivitate mare la evaluare. Profesorul, mai ales dacă este al locului, tinde să supraevalueze elevul. Profesorul care face naveta de la oraş la ţară este reclamat de părinţi că pune note mici. Asta dacă îşi face treaba.
11. În şcolile mici se copiază pe rupte la testele de clasa a VIII-a.
12. În mediul rural, sunt foarte multe şcoli care dispun, în cel mai bun caz, de un xerox vechi, uneori greu accesibil de către profesori.
13. În mediul rural, nu prea se obişnuieşte utilizarea softurilor educaţionale în mod intensiv.
14. Unii diriginţi aplică măsuri diferite pentru un număr mare de absenţe: fie nu scad niciun punct, fie scad un punct pentru 300 de absenţe sau lasă repetent elevul prin scăderea notei la purtare sub 6 anuală.
15. Unii diriginţi cheamă părinţii la şcoală, dar părinţii nu vin, fie pentru că nu ştiu, nu vor sau nu pot. Alţi diriginţi evită contactul cu părinţii deoarece sunt conştienţi că folosesc metode fără finalitate pozitivă.
16. Unii profesori se războiesc între ei scăzând notele elevilor celuilalt.
17. Unii profesori pun în mod intenţionat note mici pentru a li se oferi şpagă sau pentru a li se cere ca elevii lor să facă pregătire cu ei.
18. Majoritatea profesorilor nu au conştiinţa apartenenţei la un corp profesional.
19. Majoritatea profesorilor sunt trataţi ca nişte sclavi de către părinţi.
20. Unii profesori lucrează din şi cu plăcere cu elevii. Elevii care deranjează orele: în trecut fie au fost jigniţi de elevi, profesori şi au fost afectaţi emoţional, fie sunt etichetaţi negativ şi marginalizaţi de colegi şi profesori. Deranjatul orelor nu este decât o modalitate de a atrage atenţia. Dacă elevul trăieşte într-un mediu/anturaj toxic, va reproduce acest mediu în clasă pentru a se simţi puternic.
