Caracatița mafiotă de la Iași își trăiește ultimele clipe

În anii postrevoluționari, nu multe au fost evenimentele cu rezonanță națională care au captat emoția populară, printre acestea merită amintite reîntoarcerea acasă a Regelui, funeraliile Seniorului, Corneliu Coposu, lider politic țărănist și un intelectual erudit, victoria în alegeri a Convenției Democrate, protestele antibăsiste din iarna lui 2011-2012, protestele anticomuniste din 2018 din august soldate cu zeci de tineri gazați și bătuți de brutele de la Jandarmerie împreună cu femeile românce date cu capul de asfalt de ființe fără inimă care-și spun români. 

Iată că atenția românilor este îndreptată acum înspre orașul de pe cele 7 coline din Moldova. În această periodă aici se va scrie Istorie, aici se va da lovitura de grație balaurului securisto-mafiot care a terorizat ieșenii. Susținut de structurile mafiote ale fostei Securități și ale fostului Partid Comunist, degrabă strângător de averi ilicite trecute pe numele copiilor, primarul în exercițiu, trecut de la PSD la PNL, Mihai Chirica, exemplul clasic de parvenit arogant, își va afla sfârșitul politic sub lovitura de grație a unuia dintre cei mai profesioniști anchetatori pe care i-a văzut România: procurorul DIICOT Iași, Daniel Horodniceanu, 46 de ani. 

Împins la primăria Iași de către generalul Coldea de la SRI, în timp ce fostul său mentor, Gheorghe Nichita, era anchetat în dosarele Amanta și UTI Managementul Traficului din Iași, Mihai Chirica s-a înconjurat de mafia imobiliară locală, primind plocoane fabuloase și oferind, ilegal, privilegii camarilei sale personale. 

Respins mișelește din funcțiile de procuror general al României, de procuror-șef DIICOT la al doilea mandat și de procuror european, Daniel Horodniceanu se află în momentul de glorie al carierei sale: să demonstreze, cu probe irefutabile, implicarea lui Mihai Chirica, în calitate sa de primar, în afacerile dubioase ale rechinilor imobiliari, zeamă toxică din care a extras, deocamdată, cu precizie chirurgicală pe Cristin Zămoșteanu, și să obțină condamnarea definitivă a celui care s-a crezut mereu deasupra Legii, primarul Mihai Chirica. 

Aflat în competiție directă cu DNA Iași care îl vânează pe Chirica în dosarul Skoda și cu DNA Central care așteaptă să smulgă un denunț compromițător de la fostul mentor al lui Chirica, aflat acum la pușcărie, Nichita, cu asentimentul Președintelui și al directorului SRI, Horodniceanu trebuie să obțină un vânat valoros: primarul unuia dintre cele mai mari municipii din România. 

Puțină lume cunoaște faptul că Președintele l-a preferat pe Horodniceanu în locul lui Bănilă, acum că poziția lui Hosu de la DIICOT Centrală e fragilă, iar Tudorel Toader, ex-ministrul Justiției, s-a întors la Iași, Horodniceanu are o șansă reală și unică de avansare în carieră și de a demonstra că nu poți să-ți bați joc de el. 

Odată cu ororile și eșecurile judiciare din dosarele 10 August, Caracal, Țăndărei și Black Cube, DIICOT a devenit un zombi judiciar, cu o mască hidoasă, grețoasă. Singurul care poate reda încrederea românilor în DIICOT, în special, și în breasla procurorilor, în general, este DH, a cărui onestitate și al cărui profesionalism depășește, poate, pe cele ale altor procurori excepționali: Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea. Cu o societate românească scârbită de rufele mânjite și expuse public de către Alina Bica, Emilian Eva și de către Mircea Negulescu, DH poate lua rolul de doctor al dreptății și poate injecta speranță în inimile obosite de atâta nedreptate. 

După ce Mihai Chirica a hotărât, cu de la sine putere, că lucrătorii SRI Iași plantați pe vremea lui Coldea nu mai au loc în primărie, odată Coldea plecat de la comanda SRI, furnizorii de produse de intelligence au căutat să-l pună la respect și l-au găsit pe ... Horodniceanu. 

Dincolo de legăturile sale neștiute, dar fructuoase, cu Interpolul și cu FBI, Horodniceanu este printre puținii procurori români care citesc și înțeleg rapoarte, informări, sesizări, venite de la serviciile secrete românești. Horodniceanu este printre puținii procurori români care sună la SRI, la ofițerii Direcției de Securitate Economică, să le mulțumească pentru documentele trimise și să-i întrebe despre lucrurile care sunt cunoscute, dar nu sunt vreodată scrise pe hârtie, după principiul: Nu dai maimuței briciul.=Nu dai beneficiarului de informații clasificate date pe care le poate folosi ca să facă rău oamenilor tăi. Horodniceanu este apreciat la maxim de către polițiștii și lucrătorii de informații cu care colaborează. Deși SRI s-a retras din sfera anchetelor penale, făcând loc serviciilor Internelor, relația dintre SRI și DIICOT s-a extins, cel puțin la Iași. Nu ar fi putut ataca direct haita imobiliară dacă nu ar fi avut la îndemână instrumentele pe care le pun la dispoziție, uneori prea greu, prea târziu, prea puțin, prea prost, serviciile secrete. 

Polițiștii se înghesuie să lucreze pentru Horodniceanu din motive pe care unii, poate, nu le înțeleg: Horodniceanu este eficient și corect, iar anchetele sale pot duce la salarii de excelență pentru polițiștii care lucrează cu el, la promovări în grad și la simpla satisfacție că servesc cetățeanul. 

Dacă locuitorii Iașului nu-și mai găsesc copiii și nepoții drogați până în prag de comă în spitalele ieșene, este și meritul procurorilor și al polițiștilor de la DIICOT Iași, care, de mai bine de 4 ani, au scos de pe străzi zeci de traficanți de droguri, luând exemplul personal al tenacității procurorului Horodniceanu, devenit de vreo 2 ani, din nou, coleg. 

Presa locală din Iași a prezentat, cu lux de amănunte, adesea sarcastic, tentativele penibile ale primarului Chirica de a se gudura pe lângă Președinte anul trecut. Președintele primește și citește buletinul informativ al Comunității Naționale de Informații și știe de cine să se ferească. 

Apoi, presa locală din Iași, urmată rapid de presa națională și de televiziunile care emit în toată țara, a început să prezinte, aproape zilnic, materiale despre averile uriașe strânse de Chirica, despre matrapalzâcurile din Consiliul Local Iași și despre afacerile dubioase ale rechinilor imobiliari din jurul lui Chirica. Starea de spirit a ieșenilor a suferit o transformare radicală, și Chirica a început să fie urât, dezaprobat pentru stilul său de viață luxos de niște alegători care nu au conexiunile sale mafiote și securiste. 

În prezent, jurnaliștii cultivați de către SRI Iași bat toba într-un ritm asurzitor doar, doar ce s-ar îndrepta vânatul(=Mihai Chirica) spre capcana țesută laborios de DH. 

Una din obligațiile lui DH este de a spăla rușinea din ororile dosarelor DIICOT din ultima vreme amintite și de a impune DIICOT Iași printre unitățile cu adevărat de elită ale parchetului național anti-mafia. Nu încape loc de îndoială că aceleași așteptări le au și colegii săi de la secțiile teritoriale. Din câte îmi dau eu seama, odată ce va obține un număr de condamnări de răsunet, printre ele numărându-se obligatoriu cea a lui Mihai Chirica, Horodniceau se poate gândi la o confruntare directă cu un alt procuror, Victor Ponta, în anul 2024. Românii iubesc eroii, justițiarii, iar din aceștia, puțini au fost văzuți din 1990 încoace. Odată eșuată operațiunea de sufocare a mafiei imobiliar-securiste din Iași, care folosește pe Chirica drept agent de influență, Horodniceanu își poate lua adio de la orice gând de avansare în carieră, își va pierde respectul polițiștilor și al lucrătorilor de informații cu care colaborează și poate vedea instituția în care lucrează dispărând în neant, în huiduielile românilor, unită cu DNA. 

O prezență discretă în spațiul public, Horodniceanu își alege cu grijă aparițiile televizate: prima apariție cu tâlc a fost anunțul de acum câțiva ani al capturii de droguri valorând pe piața de profil zeci de milioane de dolari, operațiune de succes realizată împreună cu serviciile Internelor. Apoi, și-a făcut bilanțul de sfârșit de mandat la șefia DIICOT Central, a ieșit public să dezmintă animozitățile personale cu Kovesi ai cărui procurori DNA îl anchetaseră în dosarul Gruia Stoica, a criticat dur modificările la Legile Justiției. 

Ca procuror, Horodniceanu este unul implicat, stă cot la cot cu polițiștii care ascultă interceptările ambientale, face planuri de anchetă realiste, trasează cu echipa cercuri relaționale și le actualizează permanent, își cunoaște martorii foarte bine, își interoghează suspecții cu viclenie, făcându-i să se simtă relaxați la început. Nu are niciun inculpat achitat de instanțe. Dacă ar fi avut, presa ar fi scris, dușmanii ar fi urlat în gura mare. 

Concluzionând, Horodniceanu trebuie să aibă grijă la următoarele aspecte: martorii trebuie să-și mențină declarațiile în fața judecătorilor, probele trebuie să fie obținute legal, polițiștii care-l ajută să fie dincolo de orice suspiciune de compromitere, să refuze orice promisiune de avansare, înainte de finalizarea rechizitoriului în dosarul Zămoșteanu, care va deveni, sperăm, dosarul Mihai Chirica. Și nu în ultimul rând, întreaga echipă să-și ia măsuri suplimentare de autoprotecție (a se vedea cazurile Luminița Sega și Cristian Panait). 

Este șansa unei generații tinere și cinstite de procurori, polițiști și lucrători de informații de a reda încrederea românilor în paznicii visteriei naționale. Vă rog eu, din suflet, nu-i dați cu piciorul. Gândiți-vă de 2 ori. 

#Curaj #DIICOT #Iași #BineleÎnvingeMereu #Horodniceanu #Mihai #Chirica #NeFacemBine

Sursa foto: reporteris.ro