Am urmărit emisiunea lui Octavian Hoandră de pe Realitatea TV, duminică, 26 iunie a.c., avându-l ca invitat pe generalul Aurel I. Rogojan, fostul şef de cabinet al ultimului şef al Securităţii, Iulian Vlad, şi fost şef al Serviciului Independent Secretariat-Juridic, precursorul Diviziei Juridice a SRI conduse acum de generalul Dumitru Dumbravă ("instanţele sunt câmp tactic") până nu se cere şi el la pensie.
Am aşteptat să fie tratate în emisiune aspecte esenţiale legate de funcţionarea serviciilor secrete în România postdecembristă:
-implicarea rezerviştilor DSS/SRI în mafia politică
-numirea şefilor de servicii cu aprobare din Vest
-scandalul Hexi Pharma
-frauda de la Departamentul Românilor de Pretutindeni
-consecinţele limitării atribuţiilor principalului serviciu de informaţii interne
-lipsa de reglementare privind noua Autoritate Naţională de Interceptări
-secretizarea abuzivă în CSAT a unor ordine ale şefilor din SRI în contradicţie cu Constituţia României şi reglementările privind statutul magistraţilor
-obligarea magistraţilor de a semna Angajamente cu SRI în calitate de şefi ai Structurilor de Securitate care se ocupă cu documentele clasificate care circulă între parchete şi instanţe.
Evident, Rogojan şi-a ţinut gura.
În schimb, Aurel Rogojan a spus lucruri cunoscute de mult timp de târgoveţi:
-Fundaţia lui George Soros este acoperire pentru CIA, dar primeşte bani şi de la ruşi
-“Ne luăm ţara înapoi!” este un slogan lansat de revizioniştii unguri care vor separarea Ardealului de ţara-mamă
-agenţii sovietici infiltraţi în Securitate şi în Armată au avut acces la bazele de date ale Securităţii privind ofiţeri activi, informatori, resurse, misiuni
-duşmanii Securităţii au fost, în egală măsură, şi americanii şi ruşii
-eşecul diplomaţiei româneşti
-numărul mare de servicii secrete, 7
-mineriada din timpul guvernului Radu Vasile a fost pusă la cale de elemente proruse din SRI şi DGIPI
-acţiunile subversive ale Ungariei împotriva României sunt protejate de către Rusia
-accesul serviciilor de informaţii străine la dosarele gestionate de CNSAS.
Apelând la memoria sa extrem de selectivă, Rogojan pretinde că el nu a avut nimic de-a face cu acţiuni de poliţie politică, represiune, încălcări ale drepturilor omului, argumente similare cu justificările generalilor nazişti la Procesul de la Nürnberg.
Prin factorul intern, Rogojan dă de înţeles că este vorba de fosta reţea S a Securităţii care trebuia să implementeze Contrarevoluţia proceauşistă, reactivată acum sub forma partidelor politice antisistem, organizaţiilor civice, toate dirijate, în pur stil leninisto-stalinist, de SRI sau de discipolii din servicii ai foştilor generali ceauşişti.
Eu consider că Aurel Rogojan este un bătrânel nesimţit, perfid şi foarte abil, fiind educat în spirit comunist, a crescut în carieră în timpul lui Ceauşescu, jurământul de loialitate depus la intrarea în Securitate fiind faţă de regimul comunist care a ajuns la putere cu sprijinul Armatei Roşii.
Rogojan a fost extrem de nervos în timpul emisiunii, nescăpând prilejul de a arunca aiurea săgeţi înspre Spionajul Extern cu aluzii la statutul de ofiţer DIE al lui Băsescu care a dictat epurările din SRI din anul 2006, eşecul diplomaţiei româneşti, poziţia pro-maghiară a şefului SIE, MRU (scandalul Gojdu).
