duminică, 6 noiembrie 2016

Cablograma ambasadei SUA de la Bucureşti din 17 noiembrie 2006 #3

Vizita directorului FBI Mueller în România
Data: 17 noiembrie 2006 (vineri)
Clasificare originală: SECRET

1. (CLASIFICAT)
Rezumat
Vizita în România a directorului FBI Robert Mueller din 14 noiembrie a trimis Bucureștiului un mesaj puternic despre angajamentul nostru permanent pentru un parteneriat mai extins în domeniul aplicării legii și al serviciilor secrete. În întâlniri cu Președintele Băsescu, Prim-Ministrul Tăriceanu și alți oficiali de rang înalt, interlocutorii noștri români au promovat ideea continuarea cooperării bilaterale pentru a implementa abilitățile, legislația și capabilitățile de a lupa eficient împotriva corupției, infracțiunilor cibernetice, grupărilor de crimă organizată, traficului de persoane și terorismului. Această atenție a fost atât o reflectare a importanței date până în prezent cooperării și asistenței în domeniul aplicării legii, cât și un semnal că oficiali de rang înalt precum Băsescu consideră că provocările semnificative sunt în lupta împotriva corupției, traficului de persoane, spălării de bani și terorismului, mai ales prin prisma faptului că România apare ca un stat important la granița comună a NATO și UE. Mueller a aflat de-a lungul vizitei sale preocupările privitoare la creșterea influenței în România și în regiune a grupărilor de crimă organizată din Rusia, și rolul important jucat de Centrul SECI. Declarațiile private și publice ale lui Mueller referitoare la necesitatea întăririi luptei împotriva corupției au transmis un mesaj puternic că SUA este alături de România și se așteaptă să continue aceste eforturi într-un moment când voința politică se clatină. Sfârșitul rezumatului.
2. (SECRET) Directorul FBI Robert Mueller a vizitat Bucureștiul pe 14 noiembrie, având întâlniri cu Președintele, Prim-Ministrul, Miniștii de Justiție și de Interne, Procurorul General și directorii serviciilor de informații interne și externe. Într-o întâlnire de 30 de minute cu Președintele Băsescu, Mueller și-a exprimat mulțumirea pentru cooperarea deosebită a României în domeniul aplicării legii și disponibilitatea de a aprofunda această relație pe viitor. Băsescu a apreciat că această relație poate fi extinsă și a subliniat că ar dori să vadă o prezență a FBI în România la fel de puternică precum cea a CIA. Mueller a amintit de importanța colaborării mutuale, care a fost cel mai important parametru în dezvoltarea legăturilor și a cooperării în aplicarea legii.
Băsescu l-a asigurat pe director că, în prezent, este mai puțină corupție în Poliția Română și că partea americană poate să aibă încredere în partenerul său roman. Mueller a apreciat că, de vreme ce România este văzută de SUA și alți aliați ai săi dedicată luptei anticorupție și condamnării oficialilor corupți, imaginea ei va fi îmbunătățită. Băsescu a exprimat un angajament solid pentru pregătirea și sprijinul constante din instituțiile de aplicare a legii cu scopul de a îmbunătăți capacitatea lor de a face față provocărilor din Est- de exemplu, a asista procurorii și judecătorii în lupta împotriva spălării de bani. ”Experiența Dumneavoastă este deosebit de remarcabilă”, a comentat Președintele român, ”și dorim să ne transferați cât de multe resurse puteți.”
3. (SECRET)
Mueller s-a mai întâlnit cu Prim-Ministrul Călin Popescu Tăriceanu, evidențiind creșterea vizibilității României ca sursă pentru infracțiunile cibernetice. Surpriza lui Tăriceanu a fost evidentă când Directorul l-a informat că, de exemplu, 90% din infracțiunile cibernetice de pe e-bay își au originea în România, și că Pay Pal nu mai dorește să desfășoare activități în România. (Într-o convorbire ulterioară cu noi, șeful de cabinet al Primului-Ministru, Mihnea Constantinescu, a confirmat că Primul-Ministru a fost luat prin surprindere de această informație, și că vrea să găsească modalități prin care guvernul său să lucreze cu al nostru pentru a eficientiza combaterea infracțiunilor cibernetice). La rândul său, Tăriceanu a subliniat rolul important pe care îl are Inițiativa de Cooperare din Europa de Sud-Est, SECI, cu sediul la București, în lupta împotriva infracționalității transfrontaliere. El a afirmat că sunt vitale pentru o viitoare reușită în domeniu investiții constante și masive din partea Guvernului SUA. Primul-Ministru a adăugat că ”o nouă dimensiune” pentru SECI ar putea fi creșterea participării statelor riverane Mării Neagră, care sunt foarte interesate de extinderea cooperării mutuale în lupta antidrog și a traficului de persoane folosind resursele centrului SECI. Tăriceanu a zis că este ”foarte îngrijorat” de presiuni din partea ”grupărilor mafiote” care operează din fosta URSS, având România drept țintă, exemplificând prin sectoarele energetice și de aluminiu.
JUSTIȚIE și CORUPȚIE
4. (CLASIFICAT)
Un moment-cheie al vizitei a fost întâlnirea cu Ministrul de Justiție Monica Macovei. Declarația de presă a lui Mueller a beneficiat de o expunere largă la televiziuni, subliniind sprijinul SUA pentru eforturile anticorupție ale lui Macovei și cooperarea de success în domeniul aplicării legii. (Notă: Aceasta este o manifestare publică bine sincronizată în favoarea lui Macovei atât timp cât legiuitorii români se împotrivesc tentativelor lui Macovei de a reduce coruția, aspect rezultat din opoziția lor în crearea unei eficiente Agenții Naționale de Integritate pentru monitorizarea veniturilor ilegale ale oficialilor (referință telefonică A). Macovei l-a informat pe Mueller despre dificultățile părții românești în crearea de instanțe speciale pentru cazuri de corupție guvernamentală și de grupări de crimă organizată. Totuși, ea a adăugat că aceste instanțe încep să funcționeze. Ele au reprezentat un câmp juridic nou în sistemul românesc, care nu s-a preocupat în trecut de aceste chestiuni complicate.
5. (CLASIFICAT)
Mueller i-a spus noului Procurorul General Laura Kovesi că FBI este dispus să o sprijine prin pregătire și alte forme de ajutor pentru procurori și investigatori. El a mai exprimat speranța că va crește parteneriatul SUA-România pentru trimiterea în instanță a cazurilor de infracționalitate cibernetică. Kovesi a fost de acord, evidențiind faptul că cele mai multe spețe de infracționalitate cibernetică ale procurorilor români vizează părți vătămate din SUA. Ea a adăugat că schimbul rapid și eficient de informații și crearea de echipe mixte ar putea fi esențiale în lupta împotriva infracționalității cibernetice. Kovesi a spus că invită FBI să ofere o expertiză asupra legislației românești, tehnicilor investigative și, în special, administrării de informații. Mueller a sugerat că un instrument esențial pentru a se ocupa de corupția din rândul oficialilor este capacitatea tehnică de a intercepta apelurilor telefonice și posibilitatea legală de a le prezenta în fața judecătorilor. El a spus că FBI ar fi bucuros să ajute România în ceea ce privește anchetele penale, administrarea datelor, legislație și pregătire, invitând-o pe Kovesi să viziteze Washingtonul și structurile FBI.
6. (CLASIFICAT)
În cadrul unei întâlniri cu Ministrul de Interne Vasile Blaga, un aliat de bază al lui Băsescu, Mueller a observat că, pe lângă războiul antiterorist, investigarea corupției în rândul oficialilor rămâne o prioritate de top. Blaga a mulțumit directorului pentru sprijinul FBI și a evidențiat faptul că el a creat o Direcție Generală Anticorupție (DGA) pe modelul Scotland Yard pentru a combate corupția din interiorul ministerului. Din păcate, el a adăugat, corupția a rămas larg răspândită, cu aproape 700 de oficiali români anchetați pentru acuzații de corupție în ultimul an. Mueller a subliniat că globalizarea și răspândirea tehnologiei de vârf au oferit oportunități pentru infracționalitatea cibernetică și traficul de persoane, devenind esențială dezvoltarea de relații bilaterale între instituțiile de aplicare a legii din diferite state. Blaga a afirmat că el apreciază oportunitățile de pregătire oferite de către Guvernul SUA, adăugând că modelul de Forță Rapidă introdus de către FBI a îmbunătățit capabilitățile românești, incluzând traficul de persoane și infracționalitatea cibernetică. El a recunoscut că infracționalitatea cibernetică și fraudele cu carduri bancare sunt probleme în creștere, dar a sublinat eforturile românești de a îmbunătăți cooperarea multilaterală cu instituțiile din SUA, Regatul Unit și Spania.
7. (CLASIFICAT)
Blaga a afirmat  că speră că relația ”excepțională” care implică centrul SECI va continua în viitor și a promis să continue ”armonizarea” pașilor privind viitorul SECI împreună cu SUA. El a afirmat că Bruxelles a oferit o analiză privind potențialul SECI în raport cu Europol, care concluzionase că cele 2 instituții se completează reciproc. În timp ce Europolul manifestase unele ”rezerve” privind SECI, România a arătat UE că preferă să lucreze cu SECI. El a adăugat că atât Germania, cât și Austria sprijină SECI. A avertizat că există, totuși, unele probleme ”legale” privind împărtășirea datelor cu parteneri din afara SECI (inclusiv Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest) începând cu ianuarie 2007.
8. (CLASIFICAT)
La un prânz de lucru ulterior, Blaga a spus că România are nevoie să reevaluze strategia sa antiteroristă, incusiv reajustarea împărțirii responsabilităților între Poliția Română, organele de urmărire penală și serviciile secrete. El a fost de acord cu actuala organizare care oferă serviciilor secrete românești rolul de bază în coordonarea problemelor antiteroriste, dar a argumentat că după un atac terorist, Poliția Română și procuratura trebuie să preia ancheta. El a adăugat că Brigada Antitero nu deține expertiză în munca ”specifică” forțelor de poliție. El a spus că Președintele Băsescu a fost de acord cu transferarea unor responsabilități privitoare la Brigada Antitero de la serviciile secrete înspre forțele de poliție. În timp ce Brigada Antitero va rămâne în sarcina serviciilor secrete, ale funcțiuni referitoare la răspunsul și protecția antiteroristă vor fi transferate Jandarmeriei Române. Blaga a reamintit faptul că răpirea celor 3 jurnaliști în Irak a arătat dificultățile în coordonarea diverselor structuri de informații și polițienești și că a dus la noi inițiative de creare a ”Comunității Naționale de Informații” în cadrul Administrației Prezidențiale și proiectul unei noi legi a securității naționale. Ca răspuns la o întrebare a directorului privind posibila amenințare teroristă din rândul comunității de musulmani stabiliți în România, Blaga a răspuns că există aproximativ 50.000 de musulmani stabiliți în România, iar până în prezent nu a fost identificată vreo problemă.
9. (CLASIFICAT)
Mueller a mai vizitat Centrul SECI pentru a sublinia sprijinul masiv al FBI pentru instituție și pentru a se întâlni cu ofițerii de legătură desemnați acolo. Directorul Mitja Mocnik a evidențiat pentru Mueller îmbunătățirile de ordin tehnic înregistrate de SECI în ultimul an, stabilind puncte naționale de focalizare și implementând un sistem de videoconferințe. Mocnik a subliniat că cooperarea și sprjinul SUA pentru SECI sunt vitale. Mocnika spus că majoritatea membrilor SECI nu sunt membri UE, așadar nu are sens ca UE să-și impună propriile reguli; SECI se completează cu Europol, nu este în competiție cu aceasta. Țări precum Germania, Austria și Olanda au arătat clar că SECI răspunde de propriile sale operațiuni. El a spus că cooperarea regională dintre autoritățile vamale și poliție este unică. El a punctat arătând rolul SECI în cele mai recente cazuri de trafic de persoane, inclusiv un caz care a rezultat în arestarea a 95 de persoane. Mocnik a adăugat că numărul tot mai mare de solicitări primite de SECI arată că țările membre pot folosi baza de date a SECI ca un instrument. Mueller a încurajat pe Mocnik să mediatizeze mai bine implicarea SECI în cazurile rezolvate și s-a oferit să trimită un analist pentru a ajuta SECI să evidențieze reușitele sale.
SERVICIILE SECRETE
10. (SECRET)
Un alt moment definitoriu al vizitei a fost întâlnirea directorului FBI cu noul director al Serviciului Român de Informații (SRI), George Maior. În timp ce Maior a atras atenția asupra faptului că apartenența României la EU va presupune ”anumite schimbări” în interacțiunea cu SUA, ”relația specială” cu SUA va continua să fie prioritară pentru România. Maior a achiesat la evaluarea lui Mueller referitoare la nevoia de a împărtăși informații și a spus că cooperarea bilaterală va continua indiferent de intrarea României în UE. El a apreciat și a salutat ajutorul suplimentar al SUA pentru eficientizarea SRI. Mueller a luat act de vizita programată a lui Maior la Washington în ianuarie și l-a invitat să viziteze Quantico.
11. (SECRET)
Maior a spus că SRI a lansat un proces de restructurare și că transferă resurse pentru a contracara amenințările potențiale. El a spus că terorismul este o preocupare importantă pentru România, nu din cauza unei amenințări interne, ci din spirit de solidaritate și cooperare cu aliații. Maior a punctat că ”influența și interesele în creștere ale Rusiei în România” sunt prioritatea zero a securității interne pentru anii ce vor urma, în special în domeniul energiei. A treia prioritate o reprezintă noile capabilități de luptă împotriva grupărilor de crimă organizată, observând faptul că ”factorul rusesc” este foarte evident în grupările de crimă organizată din România. Maior a mai arătat interesul românilor în dezvoltarea capabilității de a contracara infracționalitatea cibernetică. El a mai amintit ”bazele americane” (facilități militare comune) și o concentrare potențială atât pe terorism, cât și pe influența rusească. Migrația ilegală și traficul de droguri au reprezentat un alt subiect major, mai ales de când România a devenit statul UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina și Republica Moldova. În cele din urmă, Maior a menționat interesul SRI în traficul de armament. Maior a menționat faptul că SRI a avut o bună cooperare în trecut cu FBI și a mulțumit FBI pentru rolul său în modernizarea SRI, în adaptarea sa și pregătirea oferită în domenii precum prevenirea terorismului și contraspionaj.
12. (SECRET)
Maior a salutat propunerile privind colaborarea SUA-România, observând că el ”crede cu adevărat în colaborarea strânsă”. Maior a spus că România încearcă să creeze o comunitate de informații credibilă și că cooperarea cu Serviciul de Informații Externe (SIE) este la parametri corespunzători. Maior a spus că ei se află într-o etapă dificilă de schimbare a legislației. Mueller a sugerat că un instrument important pentru a combate corupția în rândul oficialilor și terorismul ar fi acordul de recunoaștere a vinovăției care oferă un stimulent real pentru cooperare. Mueller a sfătuit pe șeful SRI să țină cont de sistemul de instanțe penale în căutarea de surse informative și că interceptările telefonice ar trebui folosite în instanțe, de vreme ce nu există nimic mai relevant pentru judecători decât afirmațiile inculpaților. El a afirmat că UE tinde să folosească interceptările telefonice doar în scop de culegere de informații, dar procurorii SUA nici nu-și închipuie că nu pot folosi aceste probe în fața judecătorilor. Maior a spus că dezbaterea la nivelul UE se desfășoară în ”termeni abstracți în absența problemelor majore”, și că, chiar și în România, are loc o dezbatere publică aprinsă privitoare la amestecul serviciilor secrete în sistemul judecătoresc. Maior a argumentat că, totuși, ”nu putem contracara noile amenințări fără a ne adapta”. Prim-adjunctul lui Maior a adăugat că SRI urmărește să dezvolte programe de folosire a ofițerilor acoperiți în coordonare cu procurorii și SIE. El a spus că este legal, dar nu este funcțional, și că ei sunt mai mult decât deschiși spre asistența FBI pentru implementarea acestor metode și programe. El este convins că un asemenea program ar fi esențial pentru combaterea influenței rusești, a grupărilor de crimă organizată și a terorismului. Mueller a răspuns că FBI ar fi bucuros să se concentreze pe pregătirea ofițerilor acoperiți români.
13. (SECRET)
La sediul Serviciului de Informații Externe, directorul Claudiu Săftoiu a spus directorului Mueller că România dorește să întărească parteneriatul strategic. Săftoiu a amintit că, totuși, românii consideră terorismul o problemă îndepărtată și că opinia publică nu este convinsă de necesitatea unor legi care să stabilească înființarea unei Comunități Naționale de Informații. Mueller a mulțumit lui Săftoiu pentru sprijinul acordat în Irak și în Afganistan, dar a avertizat că sprijinul românesc pentru SUA nu va trece neremarcat de grupări teroriste precum Al Qaeda. El a amintit o preocupare privitoare la tentativele teroriștilor de a intra în UE prin România.
14. (SECRET)
Săftoiu a promis că România va rămâne alături de SUA în Irak și în Afganistan și a spus că România speră ca SUA să ofere, în schimb, sprijin pentru stabilizarea regiunii Mării Negre. Săftoiu a mai menționat dificultățile întâmpinate de România în crearea unei Comunități Naționale de Informații. Săftoiu a spus că Rusia rămâne o amenințare imediată critică și în creștere, atât în ceea ce privește accesul la economia românească, cât și controlul asupra pieței energiei. Mueller a amintit de Mihail Chernoi care a cumpărat RAFO (referință telefonică B) și a promis să ajute România să adopte ”măsurile dure de ordin politic” luate în calcul. Săftoiu a arătat că altă companie petrolieră, OMV, și-ar putea vinde participațiunea la OMV-Petrom către companii rusești. Mueller a mai arătat că România a devenit un pol al infracționalității cibernetice și a afirmat că pe partea de contraspionaj, asemenea hackeri au început să lucreze pentru Rusia și China. Mueller l-a invitat pe Săftoiu să viziteze FBI odată cu vizita sa la CIA și în Washington din martie 2007.
TAUBMAN
Sursa: Wikileaks

Niciun comentariu: