Alertă: maimuță cu Ebola (aka Daniel Dragomir)

-virusul se transmite în rețea-

Am căutat febril în interviul cu securistul Dragomir toate detaliile picante, șocante și senzaționale cu Mossad-ul, cu Fondul Proprietatea, cu societatea civilă construită și infiltrată de SRI, cu informările Contrainformațiilor Economice ale SRI privitoare la Frank Timiș, cu protocoalele ilegale ale SRI cu procuratura și instanțele, cum a scăpat Ghiță de filaj, cu falșii basarabeni aduși de Băsescu, atacul SRI asupra BOR, de ce SRI nu l-a informat scris pe Băsescu despre conflictul de interese al Alinei Bica la ANRP, frauda de la Departamentul Românilor de Pretitutindeni, cum și-a făcut SRI firme acoperite, consultanța lui Dragomir pentru străini, rețelele paralele ale SRI, cine a furat milioanele de dolari pentru jurnaliștii răpiți în Irak, pericolul rusesc și NIMIC. Așadar cine a furat cu Băsescu e om bun. O spune Dragomir de la SRI.

Interviu cu Bogdan Budeanu, fost lider UNSR

1. Când ai intrat în mişcarea studenţească şi care au fost motivele?

Am intrat în Liga Studenţilor Electronişti în 2002, adică în primul an de facultate. Observasem încă de la început că studenţii nu sunt uniţi deloc şi nu sunt trataţi corespunzător de autorităţi. Tot timpul am susţinut că studenţii merită mai mult, merită o atenţie mai mare din partea Universităţilor, a Primăriilor sau a Ministerului.

2. Care sunt oportunităţile pe care le oferă unui student adeziunea la o organizaţie studenţească?

Contează foarte mult gradul de implicare a studentului într-o organizaţie studenţească. Trebuie să înţeleagă că activitatea de volutariat = responsabilitate. Dacă se întelege acest lucru poţi spune că după minim 2 ani de activitate, studentul nu va mai avea complexul şefului niciodată, va şti mult mai bine decât colegii săi să-şi negocieze poziţia într-o viitoare companie, va fi mult mai bine organizat şi va şti ce înseamnă lucrul în echipă. Aceste lucruri nu se învaţă în facultate şi vorba aceea: “în viaţă nu obţii ceea ce meriţi, obţii ceea

Ce-ţi negociezi”.

3. Ce presupune activitatea unui lider studenţesc?

Depinde foarte mult de asociaţia studenţească în care activezi. Sunt organizaţii studenţeşti care au ca rol principal pe cel sindical sau altele care au ca rol principal pe cel de proiecte. Important e să afli zi de zi care sunt problemele reale ale studenţilor si să încerci să le rezolvi. E frumos ca după ce ţi-ai încheiat activitatea de lider să observi că ai contribuit într-un fel sau altul la îmbunătăţirea condiţiilor de studiu oferite studenţilor.

4. Care a fost cel mai dificil moment al activităţii tale de reprezentare a studenţilor?

Au fost două. Primul, când am fost ameninţat şi constrâns de directorul unui ziar. Al doilea, când din dorinţa de a ieşi cât mai bine un festival studenţesc şi naivitatea la acea vreme de a nu renunţa şi a-l duce până la capăt am rămas cu datorii de aproape 400 de milioane. S-au speriat până si părinţii mei. Acum imi aduc aminte zâmbind, dar atunci am tremurat câteva săptămâni.

5. Cum vezi viitorul mişcării studenţeşti din România?

La nivel local: Din păcate observ o nepăsare generală şi un „miserupism” foarte mare în rândul studenţilor. Nu e normal să stai de dimineaţa până seara în camera de cămin în faţa calculatorului şi să nu faci nimic. Parcă apare prea des întrebarea: Dacă vin la ligă, mie ce-mi iese? Mi-e frică să nu se transmită aceste stări şi către preşedinţii de asociaţii. Să nu-şi pună şi ei întrebări de genul: Eu dacă reprezint studenţii, ce-mi iese? Era o zicală care îmi place: „Un om condus de interese e de 10 ori mai slab decât un om condus de principii”.

La nivel naţional: La vârful mişcării studenţeşti sunt presiuni politice destul de mari. De asemenea sunt şi presiuni mediatice. Dacă actualii lideri vor şti să jongleze cu ele şi în ce măsură să facă compromisurile, mişcarea studenţească va evolua.

6. Cât de fezabilă este ideea unificării tuturor federaţiilor studenţeşti din România într-una singură? Care este istoricul acestei idei?

În Franţa, Olanda, Belgia şi în multe alte ţări sunt măcar două federaţii studenţeşti. În România, după cum ştiţi, sunt 3 . Că să dau exemplu dintr-o arie apropiată, şi profesorii au mai multe sindicate. E o chestiune perfect democratică şi foarte utilă ca studenţii să fie reprezentaţi prin măcar 2 structuri. Nu cred că ANOSR, USR şi UNSR-ul se vor uni vreodată sub o singură formă. După cum am zis, nici nu ar fi util.

7. Ai reuşit în timpul mandatului tău să duci până la capăt un proiect împreună cu o structură studenţească similară din Uniunea Europeană?

Singurele contacte cu structuri similare studenţeşti din UE le poţi avea cu European Students Union. Abia la finalul mandatului meu UNSR a devenit membru candidat la ESU. Am participat la o singură întâlnire cu liderii studenţilor din Europa. Răspunsul la întrebarea ta este nu, dar sper din tot sufletul ca cei din urma mea să facă acest lucru. În al doilea rând UNSR este o federaţie tânără şi consider ca mai întâi trebuie să ştii să reprezenţi studenţii la tine acasă, abia după ce ai trecut de acest nivel poţi să faci colaborări europene.

8. Care crezi că ar trebui să fie îmbunătăţirile aduse Legii Învăţământului în ceea ce priveşte învăţământul superior?

Trebuie specificat foarte clar în Legea Învăţământului ce înseamnă bursa de studiu, bursa de performanţă şi bursa socială. În primul rând bursa socială ar trebui oferită de Ministerul Muncii şi cred că ar trebui regândite condiţiile în care se oferă aceste burse. Ministerul oferă fondul de burse către Universităţi funcţie de numărul de studenţi bugetari. Sunt Universităţi care oferă burse mici la un număr mare de studenţi, altele oferă puţine burse şi mari. Trebuie concepute în cadrul legii criterii generale de acordare a burselor şi criterii de diferenţiere între cele 3 tipuri de bursă. S-a întâmplat adesea ca, deşi Ministerul Educaţiei creştea fondul de burse, studenţii nu simţeau acest lucru.

9. Cum apreciezi influenţa actuală a ligilor studenţeşti din centrul universitar Iaşi la nivelul federaţiei în care ai activat?

Din Iaşi e actualul preşedinte interimar al UNSR-ului, ceea ce înseamnă o evoluţie în ultimii 3 ani: la început au fost doi vicepreşedinţi din Iaşi, apoi primvicepreşedinte şi vicepreşedinte. Totodată, numărul de organizaţii studenţeşti din Iaşi care fac parte din UNSR s-a mărit foarte mult. La înfiinţarea UNSR-ului erau doar 3 asociaţii ieşene membre UNSR. Acum, după aproape 3 ani, sunt 14 asociaţii. Cred că Iaşul îşi merită pe deplin funcţiile care le deţine la nivel naţional.

Bogdan Budeanu s-a născut în 1983 la Fălticeni, judeţul Suceava.
Studii universitare efectuate sau în curs: Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, master Managementul Proiectelor.
Etapele instituţionale parcurse până la a deveni lider studenţesc într-o federaţie
–membru Liga Studenţilor Electronişti
-vicepreşedinte Liga Studenţilor Electronişti
-preşedinte Liga Studenţilor Electronişti
-vicepreşedinte UNSR
-prim-vicepreşedinte UNSR
Cele mai importante proiecte, activităţi desfăşurate
-Zilele Studentului Ieşean "când am reuşit să-i aducem la Iaşi pe cei de la Pheonix"
-Studenţiada – "nu pot să uit ce atmosferă a fost la deschiderea celei de-a doua ediţii când au cântat Mircea Baniciu şi Ducu Bertzi la Casa Studenţilor şi au venit 800 de studenţi într-o sală de 500"
-student evaluator al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS)
-coordonator al campaniei de donare de sânge “Dăruieşte din Inimă”
-membru al comisiei de evaluare si validare a proiectelor din festivalul FEstudIS organizat de Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi
-a obţinut în urma negocierilor cu Primăria Iaşi abonamentul de transport în comun valabil pe toate liniile de tramvaie, autobuze şi microbuze la preţul de 11,2 lei.
Statutul actual
–deocamdată lucrează pentru Direcţia Servicii Studenţeşti şi Prorectoratul de Relaţii Internaţionale şi Imagine Universitară a Universităţii Tehnice “Gh. Asachi”.

Interviuri online indirecte cu Relu Fenechiu (PNL) şi Irina Schrotter (PD-L)

Întrebări adresate de mine lui Relu Fenechiu pentru ediţia online a Ziarului de Iaşi
28 mai 2009

1. Cum explicaţi faptul că Adomniţei a obţinut în cursa pentru primărie de anul trecut cu aproape 2% sub scorul partidului pe municipiu? Mai credeţi că a fost alegerea corectă pe vremea aceea?

Răspunsul lui Relu Fenechiu
Cred că Adomniţei ar fi meritat mult mai mult. Ne plângem, de multe ori, de calitatea clasei politice, dar votăm în continuare cu ochii închişi. Suntem influentaţi de politicieni guralivi, de ziare de scandal, de manipulatori profesionişti. Dacă în momentul în care alegem un om ne-am uita mai puţin la viaţa lui personală şi mai mult la ce a realizat pentru comunitate şi mai ales ce poate realiza, cred că am reuşi să schimbăm această clasa politică. Alegerea lui Adomniţei a fost influenţată, din păcate, mai mult de faptul că nu a ştiut câte stele sint pe steagul Europei, decât că a facut pentru infrastructura şcolară ieşeană de zeci de ori mai mult decât toţi miniştrii care au existat în ultimii 20 de ani în România (BCU, Univ. Agronomică, Univ. Cuza, Univ. Gh. Asachi, Palatul Copiilor, Filarmonica, cel puţin o şcoală sau o grădiniţă în fiecare comună, reparaţii şi dotări la toate şcolile din mun. Iaşi).

2. Care este acum relaţia Dvs. cu Adrian Căliman, fostul director al CCS?

Răspunsul lui Relu Fenechiu
Relaţia cu Adi Căliman este foarte bună.

3. De ce aţi cerut lui Adomniţei să facă presiuni de la Minister asupra lui Oprea, fostul rector UAIC, lider PLD/PDL? A fost strict iniţiativa Dvs. sau a intervenit şi Tariceanu?

Răspunsul lui Relu Fenechiu
Domnul Oprea, dacă ar fi corect, ar recunoaşte că a fost ajutat de Adomniţei mai mult decât de toţi miniştrii. Dacă nu recunoaşte, luaţi cifrele şi analizaţi cât a primit Univ. "Al. I. Cuza" în perioada lui Adomniţei, în comparaţie cu orice altă perioadă.

4. Aveţi o celulă de comentatori online pe forumurile din Iaşi.Cine îi coordonează şi cu cât sunt plătiţi să vă critice adversarii politici?

Răspunsul lui Relu Fenechiu
Revin spunând că ar trebui să-mi fac probleme atunci când nu aş mai primi critici, pentru că asta ar însemna că nu mai contez. Dacă cineva dă bani unor tineri pentru a sta pe forum şi a mă critica, atunci e foarte bine, le recomand tinerilor să ceară mai mulţi bani şi să mă critice mai mult.

5. În răspunsul dat, aţi recunoscut că l-aţi propus pe Adomniţei deşi ştiaţi foarte bine că stă prost la capitolul imagine.

Răspunsul lui Relu Fenechiu
V-am spus că am sperat ca Adomniţei să fie apreciat pentru multitudinea de lucruri bune făcute pentru Iaşi. Din păcate nu a fost aşa.

6. Când speraţi că Bună Ziua Iaşi va înceta cu atacurile murdare la adresa Dvs.? Va fi zi de sărbatoare pentru Dvs. acel moment?

Răspunsul lui Relu Fenechiu
Bună Ziua Iaşi nu mai contează. S-a dovedit şi la alegerile generale, când au făcut zeci de mii de numere pe care le-au distribuit gratuit în colegiul meu, pentru a mă denigra. Nu-i mai crede nimeni. Ar trebui să-şi schimbe titlul.

7. În ce relaţii sunteţi cu Dănuţ Prisecariu?

Răspunsul lui Relu Fenechiu
Cu domnul Prisecariu sunt în relaţtii amicale. Cred că şi dumnealui cu mine.

8. Care filială a PNL din Moldova e cea mai activă?

Răspunsul lui Relu Fenechiu
Filiala Iaşi.

Relu Fenechiu, 43 de ani, născut în judeţul Bacău, este liderul PNL Iaşi, deputat PNL de Iaşi, vicepreşedinte PNL şi prosper om de afaceri. Controlează cotidianul ieşean Ziua de Iaşi. Este preşedinte la Camera Deputaţilor, camera inferioară a legislativului român, al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.


Întrebări adresate de mine Irinei Schrotter, creatoarea de modă din România, pe blogul lui Eugen Istodor de la Caţavencu.
10 iunie 2009

1. Care ar fi principalele 5 motive pentru care Dumitru Oprea nu a câştigat primăria Iaşului?

Răspunsul Irinei Schrotter
Există un singur motiv: Dan Cârlan.

2. Este adevărat că vi s-a propus să candidaţi la primărie din partea PNL?

Răspunsul Irinei Schrotter
Da.

3. Ce culori sunt la modă vara asta?

Răspunsul Irinei Schrotter
Naturale (alb, bej, gri, negru) sau culori foarte tari (ciclam, mov, verde, portocaliu).

4. Aţi oferit vreodată bani jurnaliştilor din Iaşi? Vi s-a pretins să vă plătiţi apariţiile în presă?

Răspunsul Irinei Schrotter
Nu am plătit niciodată niciun jurnalist, nici măcar prin contracte de publicitate sau sponsorizări.

5. În ce relaţii sunteţi cu Elena Udrea şi Adriana Săftoiu?

Răspunsul Irinei Schrotter
Foarte bune.

6. Cum apreciaţi influenţele eco în modă? Dezvoltaţi un pic subiectul, vă rog.

Răspunsul Irinei Schrotter
Foarte interesante, dar în România va mai trece timp până vom înţelege că materialele naturale se şifonează şi aspectul este firesc şi unanim acceptat.
Despre tehnologii şi tehnici eco, sunt multe de spus…În România însă nu există standarde care să impună şi să urmărească aceste condiţii.

7. Cum comentaţi problemele de integritate ale lui Dumitru Oprea, politicianul portocaliu pe care l-aţi susţinut anul trecut?

Răspunsul Irinei Schrotter
Nu ştiu care sunt aceste probleme.

8. Ştiu ca aveţi un blog. Cum comentaţi răspunsul lui Crin Antonescu la atacul colegului său de partid: “Eu nu citesc bloguri”?

Răspunsul Irinei Schrotter
Vezi un răspuns similar al unei vedete importante din România care ulterior şi-a făcut blog!

9. Cum apreciaţi stilul vestimentar al Elenei Băsescu şi al altor tineri politicieni?

Răspunsul Irinei Schrotter
Corect -ţinând cont de context (Elena Băsescu).
Alţi tineri politicieni - e prea generală întrebarea pentru a da un răspuns care să te mulţumească.

10. Ce sfaturi aţi da unui tânăr care ar dori să-şi deschidă o afacere în România?

Răspunsul Irinei Schrotter
Să aibă curaj şi să îndrăznească cu condiţia să creadă în visul lui şi să facă totul cu mult suflet!

11. Credeţi că listele paritare ca în Franţa sunt o soluţie în România pentru accesul femeilor la nivelul puterii?

Răspunsul Irinei Schrotter
Nu- discriminarea pozitivă nu e soluţia!

12. Aveţi vreo opinie legată de feminismul românesc? Puteţi menţiona un nume în domeniu?

Răspunsul Irinei Schrotter
Feminismul românesc? Nu l-am remarcat decât uneori în politică, atunci când argumentele nu erau convingătoare.
În rest, am convingerea că femeile din România au o decenţă care nu trebuie clamată, poate doar discret protejată.

13. Care este diferenţa dintre Mona Muscă şi Norica Nicolai şi dintre Udrea sş Adina Vălean, concubina lui Crin Antonescu? Este femeia politică din România o fiinţă morală? Face ea diferenţa dintre Bine şi Rău?

Răspunsul Irinei Schrotter
Mona Muscă şi-a gestionat prost momentul de criză- mea culpa era şi este reţeta de succes la poporul român, foarte iertator de altfel!!!
Consider răutăcioasă şi nejustificată afirmaţia- CONCUBINAJ...
Cu mult mai mult decât majoritatea politicienilor bărbaţi.