Nominalizarea lui Dumitru Oprea drept candidat al PD-L la primaria Iasului s-a facut in urma unui telefon dat in miez de noapte, candva pe la cumpana dintre anii 2007 si 2008, de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu. Dumitru Oprea era liderul factiunii PLD Iasi din noul partid format. PLD reunise lideri cu o vizibilitate media puternica: Stolo, Gh. Flutur, Stoica, Turcan, Boureanu, Pinalti. PLD Iasi obtinuse la euroalegeri un scor demn de analizat in manualele de politologie. Si de pus in rama...
Trei surse mi-au confirmat acest lucru (discutia dintre Basescu si Carlan): Ionut Ganju, un consilier de-al lui Oprea si un jurnalist cunoscut din Iasi care are acces la factori de decizie.
Din cauza ca Dan Carlan dorea cu tot dinadinsul sa fie el candidatul noului partid format, prietenii de la PLD ai lui Oprea au facut lobby la Basescu. Basescu a dat telefonul nocturn si printre tipete si amenintari a reusit sa smulga de la Carlan promisiunea ca-l va sustine pe Oprea. Ceea ce evident a facut, cu cel mai mare entuziasm:))
Am speculat luna trecuta pe acest blog despre sansele lui Oprea de a-l detrona pe Carlan. Atunci am aratat ca factiunea PLD din PDL este mult mai slaba, ca Dan Carlan beneficiaza de sprijinul greilor pedisti care au fost jigniti de porunca lui Basescu de a nu mai intra in noul guvern. Au trecut si Ziua Unirii, si Gala de Excelenta si votul de incredere din PDL Iasi, iar Oprea a ramas cu buza umflata. Dan Carlan, actualmente secretar de stat sub ministru PSD, parca, este mult mai apropiat de mecanismele puterii de la Bucuresti decat Dumitru Oprea, intelectual de provincie fara calitati de politician.
Am aratat ca Dan Carlan prin prietenul si aliatul sau, Vasile Blaga, poate intra pe presa centrala in conditii extrem de avantajoase. Bogdan Baghiu a publicat un editorial pe iasicastiga.ro in care acuza pe Traian Basescu ca l-a abandonat pe Oprea. Prezenta lui Gh. Flutur la recentul vot de incredere acordat lui Dan Carlan este doar un paleativ menit sa-l calmeze pe Oprea. Parlamentarii si consilierii locali si judeteni ai PD-L Iasi au decis intr-o majoritate covarsitoare sa nu sustina pe Dumitru Oprea care solicita inlocuirea lui Dan Carlan din cauza esecurilor repetate de la CJ si legislative. Ca Dan Carlan beneficiaza de relatii bune cu o parte a PSD Iasi, asta se stie demult. Dan Carlan are multi ani de politica la activ. A avut timp sa-si creeze legaturi numai bune de folosit in vremuri de restriste.
Acum va rog sa va puneti in locul lui Dan Carlan. Voi ce ati fi facut daca Basescu v-ar fi sunat si v-ar fi strans cu surubul ca sa sustineti pe un newcomer in politica, un profesor universitar care n-are nimic de-a face cu politica? Ei bine, eu il inteleg perfect pe Carlan. Public a spus ca-l sustine pe Oprea, dar prin manevre abile a reusit sa demobilizeze o parte din activul de partid, din resursele financiare si din influenta media doar ca sa diminueze sansele lui Oprea fata de Nichita. Ce s-a intamplat dup-aia stim cu totii.
Ideea e ca dincolo de pahare de sampanie ciocnite cu zambetul pe buze, razboiul orgoliilor dintre Oprea si Carlan va izbucni din nou si nu se va finaliza decat prin anihilarea politica a cel putin unuia dintre beligeranti.
Faptul ca Dan Carlan a fost aproape invizibil de Ziua Unirii cand a venit Basescu arata legatura stransa intre strategul Blaga si politicianul uns cu toate alifiile, Dan Carlan.
Doar ca fapt divers, stiati de faptul ca adversitatile dintre Vasile Blaga si Traian Basescu dateaza din vremea in care Basescu l-a debarcat de la conducerea partidului neocomunist PD pe Petre Roman? Daca cititi presa politica cu acelasi interes ca si mine poate ati retinut faptul ca Vasile Blaga, prezentat de toti ca fiind agreat de PSD, a fost negociator la discutii PD-L-PSD de nenumarate ori.
Ei bine, gratie Wikipediei, aflam despre primul conflict intre Blaga, atunci din tabara Petre Roman si favorabil colaborarii cu PDSR, si Basescu, lider in ascensiune pe-atunci si favorabil opozitiei fata de PDSR deoarece PD avea un scor extrem de mic, iar atacurile bine directionate ale unui partid mic de opozitie, activ si vizibil, pot ridica intentiile de vot pentru acel partid mic si rau:)
In aceeaşi şedinţă, Petre Roman a încercat să stabilească condiţiile pe care P.D. le pune P.D.S.R. pentru a semna protocolul de colaborare. Băsescu a intervenit abia în final: “Suntem în opoziţie. Nu susţinem în nici un fel partidul aflat la putere. Îl criticăm la fiecare greşeală. Chiar dacă face bine, noi tot îl criticam. Asta e şansa noastră. Nu semnăm nici un protocol! Noi vom creşte numai dacă facem o opoziţie fermă.“ În şedinţa C.N.C. din februarie 2001, cei 740 de delegaţii aveau de optat între convocarea C.N.E. în mai, propunere Băsescu, sau convocarea acesteia în septembrie, propunere Roman. Diferenţa între cele două propuneri consta în viteza, anvergura şi direcţia schimbării, de care toţi erau conştienţi ca e inevitabilă. S-a votat pentru luna mai. La 11 martie 2001, spre surprinderea tuturor, Simona Marinescu (pe atunci senator P.D.) convoacă o conferinţă de presa la Senat în care anunţă ca va candida pentru preşedinţia P.D. Prin hotărâre a Comisiei de Organizare a CNE, condusă de Vasile Blaga, moţiunea Roman a fost avansată către C.N.E. fără a avea liste de susţinere din partea organizaţiilor judeţene sau a membrilor C.C.N., deoarece constituia Programul Politic aflat în vigoare. Roman a avut doar de reactualizat tabelul celor 35 de membri ai grupului de promovare a moţiunii. Deşi statutul pretindea fie semnăturile unei treimi dintre membrii C.C.N., fie susţinerea a jumătate plus una dintre organizaţiile judeţene, echipa Băsescu a reuşit sa îndeplinească ambele condiţii. Convenţia Naţională extraordinară a Partidului democrat a avut loc la 18-19 mai 2001 în Palatul Parlamentului. A fost adoptată moţiunea “România puternică – România Social Democrată” susţinută de grupul de promovare al lui Traian Băsescu. Totodată, C.N.E. a adoptat şi modificarea Statutului. O modificare semnificativă a statutului a condus la creşterea numărului de locuri în conducerea centrală. Numărul de vicepreşedinţi s-a dublat de la 6 la 12 pentru a acoperi toate domeniile care interesau funcţionarea partidului. Cu tot cu secretarii executivi şi responsabilii regionali, Biroul Permanent Naţional a ajuns sa cuprindă 45 de membri, faţă de cei 19 de dinainte de C.N.E. De fapt, cea mai importantă modificare a Statutului a constat în desfiinţarea Consiliului Politic, structură care a blocat funcţionarea B.P.N. Statutar, în termen de o lună de la C.N.E., la 15 iunie 2001 C.N.C. a ales Biroul Permanent Naţional, actualmente aflat în funcţie.
Trei surse mi-au confirmat acest lucru (discutia dintre Basescu si Carlan): Ionut Ganju, un consilier de-al lui Oprea si un jurnalist cunoscut din Iasi care are acces la factori de decizie.
Din cauza ca Dan Carlan dorea cu tot dinadinsul sa fie el candidatul noului partid format, prietenii de la PLD ai lui Oprea au facut lobby la Basescu. Basescu a dat telefonul nocturn si printre tipete si amenintari a reusit sa smulga de la Carlan promisiunea ca-l va sustine pe Oprea. Ceea ce evident a facut, cu cel mai mare entuziasm:))
Am speculat luna trecuta pe acest blog despre sansele lui Oprea de a-l detrona pe Carlan. Atunci am aratat ca factiunea PLD din PDL este mult mai slaba, ca Dan Carlan beneficiaza de sprijinul greilor pedisti care au fost jigniti de porunca lui Basescu de a nu mai intra in noul guvern. Au trecut si Ziua Unirii, si Gala de Excelenta si votul de incredere din PDL Iasi, iar Oprea a ramas cu buza umflata. Dan Carlan, actualmente secretar de stat sub ministru PSD, parca, este mult mai apropiat de mecanismele puterii de la Bucuresti decat Dumitru Oprea, intelectual de provincie fara calitati de politician.
Am aratat ca Dan Carlan prin prietenul si aliatul sau, Vasile Blaga, poate intra pe presa centrala in conditii extrem de avantajoase. Bogdan Baghiu a publicat un editorial pe iasicastiga.ro in care acuza pe Traian Basescu ca l-a abandonat pe Oprea. Prezenta lui Gh. Flutur la recentul vot de incredere acordat lui Dan Carlan este doar un paleativ menit sa-l calmeze pe Oprea. Parlamentarii si consilierii locali si judeteni ai PD-L Iasi au decis intr-o majoritate covarsitoare sa nu sustina pe Dumitru Oprea care solicita inlocuirea lui Dan Carlan din cauza esecurilor repetate de la CJ si legislative. Ca Dan Carlan beneficiaza de relatii bune cu o parte a PSD Iasi, asta se stie demult. Dan Carlan are multi ani de politica la activ. A avut timp sa-si creeze legaturi numai bune de folosit in vremuri de restriste.
Acum va rog sa va puneti in locul lui Dan Carlan. Voi ce ati fi facut daca Basescu v-ar fi sunat si v-ar fi strans cu surubul ca sa sustineti pe un newcomer in politica, un profesor universitar care n-are nimic de-a face cu politica? Ei bine, eu il inteleg perfect pe Carlan. Public a spus ca-l sustine pe Oprea, dar prin manevre abile a reusit sa demobilizeze o parte din activul de partid, din resursele financiare si din influenta media doar ca sa diminueze sansele lui Oprea fata de Nichita. Ce s-a intamplat dup-aia stim cu totii.
Ideea e ca dincolo de pahare de sampanie ciocnite cu zambetul pe buze, razboiul orgoliilor dintre Oprea si Carlan va izbucni din nou si nu se va finaliza decat prin anihilarea politica a cel putin unuia dintre beligeranti.
Faptul ca Dan Carlan a fost aproape invizibil de Ziua Unirii cand a venit Basescu arata legatura stransa intre strategul Blaga si politicianul uns cu toate alifiile, Dan Carlan.
Doar ca fapt divers, stiati de faptul ca adversitatile dintre Vasile Blaga si Traian Basescu dateaza din vremea in care Basescu l-a debarcat de la conducerea partidului neocomunist PD pe Petre Roman? Daca cititi presa politica cu acelasi interes ca si mine poate ati retinut faptul ca Vasile Blaga, prezentat de toti ca fiind agreat de PSD, a fost negociator la discutii PD-L-PSD de nenumarate ori.
Ei bine, gratie Wikipediei, aflam despre primul conflict intre Blaga, atunci din tabara Petre Roman si favorabil colaborarii cu PDSR, si Basescu, lider in ascensiune pe-atunci si favorabil opozitiei fata de PDSR deoarece PD avea un scor extrem de mic, iar atacurile bine directionate ale unui partid mic de opozitie, activ si vizibil, pot ridica intentiile de vot pentru acel partid mic si rau:)
In aceeaşi şedinţă, Petre Roman a încercat să stabilească condiţiile pe care P.D. le pune P.D.S.R. pentru a semna protocolul de colaborare. Băsescu a intervenit abia în final: “Suntem în opoziţie. Nu susţinem în nici un fel partidul aflat la putere. Îl criticăm la fiecare greşeală. Chiar dacă face bine, noi tot îl criticam. Asta e şansa noastră. Nu semnăm nici un protocol! Noi vom creşte numai dacă facem o opoziţie fermă.“ În şedinţa C.N.C. din februarie 2001, cei 740 de delegaţii aveau de optat între convocarea C.N.E. în mai, propunere Băsescu, sau convocarea acesteia în septembrie, propunere Roman. Diferenţa între cele două propuneri consta în viteza, anvergura şi direcţia schimbării, de care toţi erau conştienţi ca e inevitabilă. S-a votat pentru luna mai. La 11 martie 2001, spre surprinderea tuturor, Simona Marinescu (pe atunci senator P.D.) convoacă o conferinţă de presa la Senat în care anunţă ca va candida pentru preşedinţia P.D. Prin hotărâre a Comisiei de Organizare a CNE, condusă de Vasile Blaga, moţiunea Roman a fost avansată către C.N.E. fără a avea liste de susţinere din partea organizaţiilor judeţene sau a membrilor C.C.N., deoarece constituia Programul Politic aflat în vigoare. Roman a avut doar de reactualizat tabelul celor 35 de membri ai grupului de promovare a moţiunii. Deşi statutul pretindea fie semnăturile unei treimi dintre membrii C.C.N., fie susţinerea a jumătate plus una dintre organizaţiile judeţene, echipa Băsescu a reuşit sa îndeplinească ambele condiţii. Convenţia Naţională extraordinară a Partidului democrat a avut loc la 18-19 mai 2001 în Palatul Parlamentului. A fost adoptată moţiunea “România puternică – România Social Democrată” susţinută de grupul de promovare al lui Traian Băsescu. Totodată, C.N.E. a adoptat şi modificarea Statutului. O modificare semnificativă a statutului a condus la creşterea numărului de locuri în conducerea centrală. Numărul de vicepreşedinţi s-a dublat de la 6 la 12 pentru a acoperi toate domeniile care interesau funcţionarea partidului. Cu tot cu secretarii executivi şi responsabilii regionali, Biroul Permanent Naţional a ajuns sa cuprindă 45 de membri, faţă de cei 19 de dinainte de C.N.E. De fapt, cea mai importantă modificare a Statutului a constat în desfiinţarea Consiliului Politic, structură care a blocat funcţionarea B.P.N. Statutar, în termen de o lună de la C.N.E., la 15 iunie 2001 C.N.C. a ales Biroul Permanent Naţional, actualmente aflat în funcţie.
