România:
Depăşirea sentimentului de izolare, asigurarea securităţii
România se prezintă drept o insulă de stabilitate în
Balcani, ameninţată de conflicte regionale violente şi la mila Marilor Puteri
europene Rusia şi Germania. La nivelul anului 1994, obiectivul dominant al
politicii externe a Bucureştiului este îmbunătăţirea relaţiilor cu instituţiile
occidentale NATO şi UE, dar şi cu SUA.
Ungaria: Adversarul din regiune
Majoritatea românilor văd în Ungaria ameninţarea principală
la adresa ţării.
Bucureştiul are suspiciuni raportate la intenţiile
Budapestei în privinţa Transilvaniei, gazda a peste 1,6 milioane de etnici
maghiari şi locul de desfăşurare a tulburărilor etnice din 1990.
Tratatul de prietenie mutuală rămâne blocat din cauza
insistenţelor României pentru garanţii explicite de respectare a frontierelor
şi pretenţiile părţii ungare referitoare la statutul minorităţii maghiare.
Cu toate acestea, aparent relaţiile militare româno-maghiare
sunt bune şi întoarcerea la putere a foştilor comunişti unguri ar putea netezi
drumul către îmbunătăţirea relaţiilor.
Lideri ai celor celor 2 partide ex-comuniste au avut o
întâlnire amicală în sudul Ungariei înainte de alegeri, iar socialiştii ungari
şi-au arătat disponibilitatea de a negocia de pe poziţii de compromis statutul
minorităţii maghiare din Ungaria.
Îngrijorare privind criza din Balcani, teama de implicarea
Germaniei
Dezintegrarea violentă a Iugoslaviei a pus Bucureştiul în
faţa unui scenariu extrem de pesimist legat de problemele etnice ale românilor,
cu precădere privind maghiarii. Mai mult, percepţia că Germania a jucat un rol
în redesenarea frontierelor prin forţarea recunoaşterii premature a Sloveniei
şi Croaţiei a readus în amintirea românilor tratamentul de care au avut parte
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În timp ce oficialii români mai degrabă nu consideră Ungaria
o ameninţare militară, ei îşi aduc aminte că Ungaria a folosit sprijinul german
pentru a forţa renunţarea la nordul Transilvaniei.
Bucureştiul s-a folosit de interesele occidentale cu privire
la aplicarea sancţiunilor economice împotriva Serbiei şi Muntenegrului pentru a
îmbunătăţi relaţiile cu Occidentul.
România a abordat SUA, NATO şi OSCE invitând monitori
internaţionali pentru a verifica respectarea embargoului, asigurând cooperarea
cu o misiune a UEO cu privire la traficul naval de pe Dunăre.
Nu trebuie neglijat nici faptul că România consideră Serbia
drept un partner economic regional esenţial şi se aşteaptă să susţină în
linişte ridicarea sancţiunilor.
Relaţiile cu Rusia şi Moldova
Oficialii români văd prezenţa permanentă a Rusiei în Moldova
şi sprijinul rusesc pentru Serbia ca o dovadă a ambiţiilor imperialiste de
durată.
Oficiali de rang înalt de la Ministerul de Externe şi-au
exprimat vehement împotrivirea, la începutul lui aprilie, cu privire la
propunerile Moscovei de soluţionare a conflictului din Moldova, susţinând că
obţinerea dreptului permanent de staţionare a forţelor militare urmăreşte încercuirea
Ucrainei.
Văzând absenţa garanţiilor de securitate dinspre Occident,
România caută să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Moscova.
Legăturile cu Occidentul
Urmărind să obţină sprijin în soluţionarea disputelor sale
regionale, Bucureştiul s-a concentrat asupra îmbunătăţirii relaţiilor cu SUA şi
instituţiile financiare şi de securitate occidentale.
Bucureştiul a susţinut Parteneriatul pentru Pace,
considerându-l un compromis acceptabil care va duce la oportunităţi de
îmbunătăţire a relaţiilor cu NATO.
Anul trecut România a semnat acordul de asociere la UE cu
scopul comun de a armoniza legislaţia economică şi comercială pe o perioadă de
integrare de 10 ani.
La sfârşitul anului 1993, oficialii români au obţinut din
partea SUA clauza naţiunii celei mai favorizate şi au obţinut un angajament de
50 de milioane de dolari pentru Fondul Româno-American de Investiţii.
Cu toate acestea, Bucureştiul rămâne preocupat de
posibilitatea de a fi încadrat într-un pluton secund de ţări est-europene. În
mod special, intrarea în UE a Ungariei înaintea României ar putea fi
considerată un impediment major, iar preşedintele Iliescu a avertizat că un
astfel de scenariu riscă de destabilizeze Europa de Est.
